Știri naționale și internaționale

Gazprom negociază cu MOL vânzarea participației pe care o deține la compania energetică sârbă NIS, a anunțat președintele Aleksandar Vucic

Redacția•23 decembrie 2025

Pe scurt

Gazprom negociază vânzarea participației deținute la compania energetică sârbă NIS cu grupul maghiar MOL, conform declarațiilor președintelui sârb Aleksandar Vucic, în contextul sancțiunilor americane impuse companiilor rusești Gazprom Neft și Gazprom, care dețin împreună peste 56% din acțiunile NIS și sunt obligate să își cedeze aceste pachete. Statul sârb controlează aproape 30% din NIS, restul acțiunilor fiind împărțite între mici acționari și angajați. Vucic a subliniat deschiderea Serbiei față de negocierile cu MOL, considerată un „prieten” al țării, și a menționat necesitatea finalizării tranzacției cât mai curând, ideal până pe 15 ianuarie. Totodată, sancțiunile au determinat blocarea procesării plăților către NIS de către bănci, iar operatorul croat al conductei JANAF a suspendat livrările de țiței către rafinărie. În ciuda presiunilor occidentale și a aspirației Serbiei de a adera la Uniunea Europeană, țara balcanică a decis să extindă acordul de aprovizionare cu gaze rusești încă trei luni, rămânând unul dintre puținii cumpărători europeni ai gazelor din Rusia. Această situație reflectă dificultățile similare cu care se confruntă și alte țări vecine, afectate de sancțiunile impuse unor mari companii petroliere rusești precum Lukoil și Rosneft, care controlează infrastructuri energetice cheie în regiune, inclusiv rafinării din Bulgaria, România, Serbia, Croația, Muntenegru și Macedonia de Nord. Astfel, negocierile Gazprom cu MOL și evoluția relațiilor energetice în Balcani reprezintă un punct crucial într-un context geopolitic complex, marcat de tensiuni între Europa și Rusia pe fondul sancțiunilor internaționale.

Gazprom explorează vânzarea participației la NIS către MOL, anunță președintele sârb Aleksandar Vučić

În contextul sancțiunilor economice impuse de Statele Unite, gigantul rus Gazprom se află în negocieri cu grupul maghiar MOL pentru cedarea pachetului său de acțiuni în cadrul companiei energetice sârbe NIS (Naftna Industrija Srbije). Anunțul a fost făcut recent de președintele Serbiei, Aleksandar Vučić.

Structura acționariatului NIS și impactul sancțiunilor

NIS este controlată în proporții semnificative de două companii rusești: Gazprom Neft deține aproape jumătate din acțiuni (44,9%), iar Gazprom alte 11,3%. Totodată, statul sârb are în posesie 29,9% din acțiunile NIS, restul fiind împărțit între mici acționari și angajați ai companiei. În urma sancțiunilor americane impuse sectorului energetic rusesc, Gazprom și Gazprom Neft trebuie să cedeze participațiile pe care le dețin la NIS.

În acest context, Vučić a transmis că reprezentanții Gazprom au purtat discuții preliminare, printre altele, cu MOL și că autoritățile sârbe nu văd cu ochi rău această posibilitate, subliniind relația de prietenie dintre Serbia și Ungaria. „Ne dorim să finalizăm această tranzacție cât mai curând, ideal până la 15 ianuarie”, a precizat președintele.

Obstacole în funcționarea NIS și lanțul de aprovizionare afectat

Pe fondul sancțiunilor, băncile au sistat procesarea plăților către NIS, complicând astfel activitatea financiară a companiei. Mai mult, operatorul croat al conductei de transport țiței JANAF a oprit livrările de petrol către rafinăria NIS, afectând aprovizionarea și funcționarea optimă a acesteia.

Serbia și depoziția sa față de aprovizionarea cu gaze rusești

Pe lângă situația din sectorul petrolier, președintele Vučić a confirmat că Serbia a convenit prelungirea contractului de furnizare a gazelor naturale din Rusia cu încă trei luni, menținând astfel țara balcanică în topul puținilor cumpărători europeni de gaze rusești în pofida presiunilor internaționale crescânde.

Tensiunile privind aderarea Serbiei la UE și presiunile occidentale

Serbia se află pe drumul aderării la Uniunea Europeană, însă Guvernul de la Belgrad este sub presiunea constantă a statelor occidentale de a respecta sancțiunile UE împotriva Rusiei. Cu toate acestea, până în prezent, autoritățile sârbe au ezitat să adopte măsuri radicale care să afecteze relațiile comerciale tradiționale și energetice cu Rusia.

Impact regional al sancțiunilor americane în Balcani

Situația Serbiei reflectă o provocare comună pentru țările din regiune. Washingtonul a impus în luna octombrie sancțiuni asupra companiilor petroliere rusești Lukoil și Rosneft, cu reverberații puternice în țările vecine. De exemplu, Lukoil controlează unele rafinării strategice în Bulgaria și România și deține infrastructuri vitale în alte state balcanice, inclusiv Serbia, Croația, Muntenegru și Macedonia de Nord.

În concluzie, evoluțiile recente din sectorul energetic al Serbiei arată tensiunile dintre dorința de integrare în UE și legăturile istorice și economice cu Rusia. Negocierile Gazprom – MOL privind vânzarea participației la NIS sunt un exemplu clar al modului în care sancțiunile globale și geopolitica influențează piețele energetice din regiune. Monitorizarea acestui proces va fi esențială pentru înțelegerea viitoarei orientări economice și politice a Balcanilor în context european și mondial.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleExtern

Articole similare

Ucraina primeşte încă două sisteme Patriot de la Germania

Ucraina primeşte încă două sisteme avansate de apărare antiaeriană Patriot din Germania, destinate protecţiei oraşelor şi infrastructurii critice, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării ucrainean. Această livrare face parte dintr-un memorandum recent de cooperare militară cu Germania, în baza căruia au fost semnate acorduri de peste 1,2 miliarde de euro, anunţate de ministrul ucrainean al Apărării, Denis Şmigal, pe 17 decembrie. Sisteme Patriot, cu o valoare estimată la circa un miliard de euro, sunt recunoscute pentru capacitatea lor de a intercepta ţinte aeriene rapide aflate la distanţe de până la 160 de kilometri, oferind astfel un nivel ridicat de protecţie împotriva ameninţărilor aeriene. Aceste echipamente, de fabricaţie americană, sunt dezvoltate şi asamblate de companiile RTX şi Lockheed Martin, iar includerea lor în arsenalul ucrainean consolidează semnificativ capacităţile defensive ale ţării în contextul actual al securităţii regionale. Astfel, sprijinul german continuă să joace un rol esenţial în întărirea rezilienţei Ucrainei, reflectând angajamentul solid al partenerilor săi în susţinerea suveranităţii şi securităţii naţionale.

Reţeta majorării TVA – Rusia creşte cota la 22% pentru a spori veniturile statului, în contextul războiului din Ucraina

Rusia a majorat cota TVA la 22% pentru a creşte veniturile statului, o măsură aprobată anul trecut şi menită să aducă în acest an aproximativ 1.187 miliarde de ruble (15 miliarde de dolari) la buget, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor occidentale care au generat inflaţie ridicată şi au impus cheltuieli semnificative pentru sectorul apărării şi securităţii, reprezentând 40% din bugetul guvernamental pe 2025. Deşi majorarea TVA a atras critici din partea mediului de afaceri şi consumatorilor afectaţi financiar, preşedintele Vladimir Putin a susţinut că această măsură este esenţială pentru echilibrarea bugetului naţional şi a promis o reducere a poverii fiscale pentru cetăţeni în viitor, solicitând totodată companiilor să-şi plătească taxele la timp pentru a preveni dezvoltarea economiei subterane. Ministerul de Finanţe a asigurat că angajamentele privind politica socială, sprijinul soldaţilor şi familiilor acestora vor fi respectate, iar cota redusă de TVA la 10% va fi menţinută pentru alimente, medicamente şi articole pentru copii, în ciuda anticipărilor consumatorilor că scumpirile vor afecta fiecare achiziţie. Astfel, măsura creşterii TVA reflectă o strategie guvernamentală de adaptare fiscală în condiţii dificile, prioritizând securitatea şi stabilitatea financiară a statului în perioada actuală.

Mesajul de la Papa Leon pentru omenire, de Anul Nou (VIDEO)

Papa Leon al XIV-lea a transmis un mesaj profund și plin de speranță cu ocazia Anului Nou 2026, marcând pentru prima dată această sărbătoare în calitate de papă, după alegerea sa din mai anul precedent. În cadrul celebrării tradiționale a Liturghiei în solemnitatea Mariei, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, la Bazilica Sfântul Petru din Vatican, pontiful american a invocat iubirea necondiționată a lui Dumnezeu, ilustrată prin imaginea copilului nou-născut și neajutorat, subliniind astfel puterea iertării ca un început de viață nouă pentru fiecare om. În fața a circa 5.000 de credincioși, Papa a îndemnat la apropierea de credință pentru a promova o pace „dezarmată și dezarmantă”, în mod special pentru cei mai vulnerabili, făcând un apel ca acest deziderat să devină angajamentul creștin pentru anul ce vine, în contextul încheierii Jubileului marcat de Papa Francisc. Mesajul său a coincis cu cea de-a 59-a Zi Mondială a Păcii, prilej cu care, în decembrie 2025, el a publicat un text în care avertizează cu privire la creșterea alarmantă a cheltuielilor militare globale cu 9,4% în 2024, o realitate care contrazice speranța și indică o criză a păcii în lume. Papa Leon al XIV-lea a denunțat normalizarea războaielor ca mijloc de a obține pacea și lipsa unor soluții constructive și reale, evidențiind drama destabilizării globale și justificările politice folosite de guverne pentru reînarmare în numele pericolului „celorlalți”. Astfel, mesajul său puternic rămâne un apel urgent pentru pace autentică, iertare și unitate, sugerând că anul 2026 trebuie să fie dedicat reconstruirii speranței și înţelegerii la nivel mondial, conform celor mai înalte valori creștine și umane.