Știri naționale și internaționale

Formula 1, cu mai multe mașini hibride în 2026

Redacția•12 decembrie 2025

Pe scurt

Reglementările Formula 1 pentru sezonul 2026 aduc o revoluție tehnologică majoră, impunând o distribuție echilibrată a puterii între motorul cu ardere internă și cel electric, fiecare urmând să asigure câte 50% din performanța totală, spre deosebire de configurația actuală, dominată de motoarele tradiționale. Puterea combustiei va scădea de la 550 kW la 400 kW, în timp ce puterea electrică va crește spectaculos, de la 120 kW la 350 kW, beneficiind și de o eficientizare dublă a sistemului de recuperare a energiei la frânare. În plus, noile norme impun utilizarea de combustibili 100% sustenabili, transformă sistemul DRS în componente active de aerodinamică și cresc puterea hibridă, precum și o reducere a greutății mașinilor cu 30 kg. Deși există temeri legate de impactul asupra spectacolului curselor, aceste schimbări reflectă tendința clară spre electrificare în industria auto, susținută de datele ACEA care arată că în UE vehiculele hibride și electrice domină piața cu 60% din înmatriculări, în România raportul fiind similar (49,1% hibride și 5,3% full electric). Proiecțiile Goldman Sachs indică o creștere a cotei globale de piață a vehiculelor hibride până la 12% în 2030, în contextul încetinirii vânzărilor de vehicule electrice cu baterii, confirmând astfel rolul esențial al tehnologiei hibride ca punte strategică spre mobilitatea sustenabilă. Sezonul 2026 va marca și modificări importante în echipe, cu intrarea Cadillac Racing, preluarea Sauber de către Audi și parteneriatul Ford-Red Bull pentru motoare, reflectate deja în creșterea semnificativă a valorii acțiunilor companiilor implicate. În concluzie, F1 2026 se poziționează la intersecția dintre performanță și sustenabilitate, validând angajamentul industriei auto către o mobilitate hibridă și accelerând tranziția tehnologică, mesajul fiind clar: viitorul cursele și al transportului se bazează pe tehnologia hibridă, iar această transformare se reflectă atât pe circuitele de Formula 1, cât și în showroom-uri, în tendințele de piață și în preferințele consumatorilor la nivel global.

Formula 1 trece la mașini hibride în 2026: un echilibru inovator între puterea termică și electrică

Unul dintre cele mai importante aspecte ale noilor reglementări din Formula 1 pentru sezonul 2026 este repartizarea echilibrată a puterii între motorul cu ardere internă și cel electric. Astfel, 50% din puterea totală va proveni de la motorul termic, iar 50% de la cel electric – o schimbare revoluționară comparativ cu configurația actuală, unde motorul cu combustie domină cu aproximativ 80% din putere. Actualmente, motoarele cu ardere furnizează circa 550 kW, în timp ce motoarele electrice asigură doar 120 kW, însă în viitor acest raport se va modifica radical.

În noul sistem hibrid, puterea termică va scădea la 400 kW, iar cea electrică va fi aproape triplată, urcând la 350 kW. De asemenea, capacitatea de recuperare a energiei la frânare se va dubla, sporind eficiența sistemelor hibride. Alte schimbări includ obligația utilizării exclusiv a combustibililor 100% sustenabili, transformarea sistemului DRS (Sistemul de Reducere a Rezistenței Aerodinamice) în dispozitive active de aerodinamică care contribuie și la creșterea puterii electrice și reducerea greutății mașinilor de curse cu 30 de kilograme.

Deși atât piloții, cât și fanii și-au exprimat unele rezerve privind impactul acestor modificări asupra spectacolului de la cursele viitoare, noile reguli reflectă direcția clară a industriei auto globale: electrificarea accelerează, iar tehnologiile hibride devin tot mai dominante.

Adoptarea vehiculelor hibride, o tendință în creștere pe piața auto europeană și mondială

Datele recente furnizate de ACEA (Asociația Europeană a Producătorilor de Automobile) arată că, în primele zece luni din 2023, vehiculele hibride electrice (HEV) sunt preferate de consumatori în Europa, reprezentând 34,6% din totalul înmatriculărilor noi. Modelele plug-in hibride (PHEV) au avut o creștere solidă, ajungând la 9,1%, iar mașinile complet electrice cu baterii (BEV) au reprezentat 16,4%. În total, aceste tehnologii au acoperit 60% din piața auto europeană nouă.

Și piața românească reflectă această tendință: vehiculele hibride, inclusiv PHEV, au înregistrat o cotă de 49,1% din vânzările de mașini noi, în timp ce mașinile electrice pure reprezintă doar 5,3%.

Pe plan global, Goldman Sachs Research și-a revizuit în sus estimările privind cota de piață a vehiculelor hibride electrice, prognozând o creștere până la 12% până în 2030, de la 9% câți erau estimați anterior. În contrapartidă, a redus așteptările pentru mașinile electrice complet pe baterii, de la 28% la 25%. Aceste date sugerează că vehiculele hibride vor juca un rol-cheie pentru a compensa decelerarea vânzărilor de mașini electrice.

Un fenomen similar este remarcat și pe piața americană, precum și în rândul producătorilor japonezi și sud-coreeni, unde cererea pentru hibride rămâne puternică, chiar și în condițiile unui preț redus la benzină. Motivația principală este combinația optimă între eficiența consumului și performanța motorului.

Noutăți și în structura echipelor pentru Formula 1 în 2026

Sezonul viitor va aduce pe circuite 22 de mașini ale 11 echipe. Printre noutăți se numără intrarea Cadillac Racing în competiție și preluarea echipei Sauber de către Audi. În plus, colaborarea dintre Ford și Red Bull pentru producția motoarelor echipei este un alt semn clar al implicării crescute a constructorilor mari în F1.

Interesant este faptul că performanța acțiunilor companiilor auto americane ce se pregătesc să participe în F1 reflectă entuziasmul pieței: valorile General Motors – proprietarul Cadillac – au urcat cu 51% în acest an, iar Ford a înregistrat o creștere de 35%. La rândul lor, producătorii germani Audi (parte a Grupului VW) și Mercedes-Benz au avut creșteri notabile ale valorii acțiunilor, de 34% și respectiv 28%.

Formula 1, la intersecția dintre performanță și sustenabilitate

Noile reglementări din 2026 poziționează F1 într-un punct crucial, unde performanța sportivă este armonizată cu cerințele tot mai stringente de protecție a mediului. Formula 1 devine astfel o platformă de testare și promovare a tehnologiei hibride, o soluție pragmatică spre electrificarea completă a automobilului.

Pe măsură ce constructorii dezvoltă și intensifică producția de mașini hibride, campionatul F1 se aliniază acestei tendințe globale, trimițând un mesaj clar: viitorul mobilității este hibrid. Iar evoluția tehnologică se reflectă atât în cursele de pe piste, cât și în showroom-uri.

Bogdan Maioreanu, analist și comentator de piață al platformei eToro, cu peste 20 de ani de experiență în servicii financiare, investiții și jurnalism economic, remarcă această schimbare ca o etapă esențială în evoluția atât a pieței auto, cât și a sporturilor cu motor.

Despre eToro

eToro este o platformă globală de tranzacționare și investiții, cu peste 40 de milioane de utilizatori din 75 de țări. Fondată în 2007, ea promovează un stil transparent și colaborativ de investiții, oferind acces la o gamă largă de active și posibilitatea de a învăța și a copia deciziile investitorilor experimentați.

Notă: Acest material este oferit exclusiv în scop informativ și nu reprezintă consultanță financiară sau recomandări de investiții.

Sursa articol: Economica.net

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleOpinii

Articole similare

Prețul aurului în 2026 va depinde de turbulențele economiei mondiale

Prețul aurului în 2026 va fi puternic influențat de evoluțiile turbulente ale economiei mondiale, așa cum reiese din raportul Gold Outlook 2026 al World Gold Council. Anul 2025 a fost marcat de factori convergenți care au susținut aprecierea aurului, precum creșterea riscului geopolitic, deprecierea dolarului american și reducerea ratelor dobânzilor, toate acestea conducând la scăderea costurilor de oportunitate ale deținerii aurului, un activ fără randament direct. Băncile centrale au jucat un rol esențial prin achiziții masive, iar fondurile ETF pe aur au atras intrări semnificative, acumulând peste 700 de tone de metal prețios. Pentru 2026, scenariul de bază prevede o stabilitate a creșterii globale a PIB-ului în jur de 2,7-2,8%, reducerea dobânzilor la Rezerva Federală cu aproximativ 0,75% și o posibilă temperare a inflației în SUA, condiții în care prețul aurului ar fluctua între -5% și +5%. În contextul unui declin economic mai pronunțat sau al unor tensiuni geopolitice accentuate, aurul ar putea înregistra creșteri de până la 15-30%, beneficiind de statutul său de activ-refugiu și de interesul sporit al investitorilor prin ETF-uri. Pe de altă parte, o eventuală relansare economică puternică în SUA, care să determine menținerea sau creșterea ratelor dobânzilor, ar putea pune presiune negativă pe prețul aurului, cu o corecție de până la 20%, pe fondul întăririi dolarului și renunțării la activele sigure în favoarea celor cu randamente mai mari. Cererea continuă a băncilor centrale, în special din țările emergente, și fluxurile scăzute de reciclare a aurului – consumatorii preferând să îl folosească ca garanție pentru credite – sunt variabile suplimentare ce pot influența semnificativ traiectoria metalului prețios. Pentru investitorii din România și la nivel global, aurul a demonstrat în 2025 calitatea sa de protecție a capitalului și acumulator de valoare; rămâne de văzut în ce măsură aceste trăsături vor modela evoluția aurului în 2026, iar platformele de investiții precum eToro facilitează accesul la acest activ prin instrumente moderne, sprijinind educația și colaborarea între investitori. Astfel, dinamica prețului aurului rămâne strâns legată de complexitatea și incertitudinea mediului macroeconomic global, făcând din 2026 un an esențial pentru strategii de investiții în acest metal nobil.

Bitcoinul revine la peste 90.000 de dolari. Atenția se îndreaptă către decizia Rezervei Federale SUA de miercuri privind rata dobânzii. Actualizarea Fusaka devine operațională pe rețeaua principală Ethereum

Bitcoinul a revenit puternic, depășind pragul de 90.000 de dolari, în contextul în care atenția piețelor financiare globale se îndreaptă spre decizia importantă a Rezervei Federale SUA (Fed) privind rata dobânzii, programată pentru miercuri. Actualele estimări indică o probabilitate de 86% ca Fed să reducă cu 0,25% dobânda, o schimbare majoră față de săptămânile precedente, ceea ce amplifică așteptările investitorilor pentru o politică monetară mai relaxată în 2026. Conferința de presă a președintelui Fed, Jerome Powell, va fi urmărită atent pentru a descoperi planurile privind politica monetară viitoare, dar și indicii asupra succesorului său, având în vedere că mandatul său expiră în luna mai. Această anticipare generează o posibilă volatilitate crescută în piețele cripto și alte active de risc, unde bitcoinul a declanșat o revenire, motivând și creșteri semnificative ale altcoin-urilor precum $PENGU (+20%), $SUI (+19%) și $LINK (+17%). De asemenea, aprobarea primului ETF SUI cu efect de levier pe Nasdaq, oferit de 21Shares prin TXXS, aduce noi oportunități de investiții cu expunere dublă, fără necesitatea de a deține direct criptoactivele. În sectorul tehnologic, actualizarea Fusaka pe rețeaua principală Ethereum a fost implementată cu succes, contribuind la tranzacții mai rapide și mai ieftine pe Ethereum layer-2, o scalabilitate superioară și fiabilitate sporită pentru validatori și infrastructură, aspecte care au impulsionat creșterea prețului Ethereum cu 7% la momentul lansării, situându-se în prezent în jur de 3.160 dolari. Această evoluție tehnologică indică o perspectivă optimistă pe termen lung pentru Ethereum și alte criptoactive native, în așteptarea viitoarei actualizări „Glamsterdam” programate pentru mijlocul anului 2026. Analistul Simon Peters de la eToro subliniază importanța acestor factori în dinamica pieței cripto. eToro, platformă globală cu peste 40 de milioane de utilizatori, facilitează tranzacționarea și schimbul de cunoștințe în domeniul investițiilor, oferind acces facil și transparent la o varietate de active financiare. Totuși, investitorii trebuie să țină cont că piețele cripto sunt extrem de volatile și nereglementate în UE, iar investițiile implică riscuri semnificative. Această săptămână se anunță astfel decisivă și plină de oportunități în lumea criptomonedelor, influențată puternic de deciziile majore ale Rezervei Federale USA și de progresele tehnologice din ecosistemul Ethereum.

Testările impuse de regulamentul UE privind reziliența operațională digitală DORA: ce trebuie să știe instituțiile financiare

Regulamentul UE privind reziliența operațională digitală (DORA) impune instituțiilor financiare realizarea testărilor Threat-Led Penetration Testing (TLPT) pentru evaluarea securității și rezilienței sistemelor critice, iar Banca Centrală Europeană (BCE) a publicat un ghid detaliat intitulat „How to implement the TIBER-EU Framework for the DORA TLPT of significant institutions”, care clarifică implementarea metodologiei TIBER-EU în conformitate cu cerințele DORA. Acest ghid stabilește criteriile de selecție a instituțiilor semnificative, rolurile actorilor implicați și structura în trei faze a testărilor – pregătire, testare și închidere – care includ activități esențiale precum definirea funcțiilor critice, evaluarea riscurilor, simulările de atac în medii reale și faza de „replay/purple teaming”. Ghidul impune reguli stricte privind confidențialitatea, separarea echipelor și gestionarea riscurilor, asigurând astfel un proces coerent și uniformizat în zona euro. Testările TLPT sunt esențiale pentru sectorul financiar deoarece simulează atacuri avansate ce permit evaluarea capacității sistemelor de securitate de a detecta, întârzia și bloca amenințările, precum și a maturității proceselor și colaborării între echipe, garantând astfel continuitatea serviciilor critice precum plățile, serviciile de carduri, mobile banking-ul sau infrastructura SWIFT. Implementarea cu succes a acestor testări necesită expertiză multidisciplinară și echipe specializate, cu experiență în proiecte complexe pentru bănci centrale și operatori critici, plus o înțelegere profundă a reglementărilor europene relevante, precum DORA, NIS2 și TIBER-EU, și o capacitate operațională completă, de la definirea funcțiilor esențiale până la analiza și planificarea remediilor. Astfel, ghidul BCE reprezintă un instrument crucial care susține instituțiile financiare să își consolideze securitatea cibernetică și reziliența operațională într-un mediu european bine reglementat și interconectat.