Programul SAFE reprezintă un instrument financiar european esențial, prin intermediul căruia Uniunea Europeană a alocat României 16,6 miliarde de euro pentru modernizarea forțelor armate, din care 4,2 miliarde de euro sunt destinate proiectelor de infrastructură rutieră. Aceasta face din România singura țară din UE care a obținut finanțare pentru autostrăzi dintr-un program dedicat securității. Fondurile au fost critice, având în vedere că multe proiecte de autostrăzi se confruntaseră cu dificultăți de finanțare, în ciuda derulării licitațiilor și a pregătirii constructorilor de a începe lucrările. Deși dispunem de resurse financiare acum, riscurile de a le pierde din aceleași motive care ne-au blocat anterior rămân mari: întârzierea, greșelile și deficiențele proceselor de achiziție.
Provocări În Achizițiile Publice și Practica „Terților Susținători”
Un factor ce contribuie la această situație este utilizarea frecventă a metodei de „cumpărare” a experienței similare în cadrul licitațiilor publice. Această practică este reglementată legal în România și permite companiilor care nu îndeplinesc cerințele de experiență să beneficieze de istoricul profesional al altor entități pentru a se înscrie și câștiga contracte. Specialiștii în infrastructură își exprimă îngrijorarea că o experiență obținută formal nu reflectă neapărat capacitatea efectivă a unei firme de a finaliza un proiect major. Există pericolul ca, sub acoperirea unor documente legale valide, să se ascundă firme cu venituri reduse și fără expertiză necesară gestionării unor lucrări complexe.
Un incident semnificativ ce ilustrează aceste probleme a fost suspendarea licitației pentru centura metropolitană a Clujului, după ce o firmă din Bosnia, menționată ca susținător terț al asocierii câștigătoare, a anunțat că nu a autorizat pe nimeni să o reprezinte în procesele de achiziție din România. Acest incident a ridicat suspiciuni legate de fraudă și uzurpare a identității electronice, determinând Primăria Cluj-Napoca să rezilieze unilateral contractul și să organizeze din nou licitația.
Proiecte Strategice și Teama Pierderii Finanțării
Fondurile SAFE sunt alocate în principal pentru tronsoanele finale ale Autostrăzilor A7 și A8, care anterior nu aveau o finanțare sigură. Aceste investiții urmăresc să faciliteze conectivitatea rapidă cu Ucraina și Republica Moldova, fiind esențiale atât pentru mobilitate militară, cât și pentru strategia geopolitică a României. Prin urmare, tronsoanele Pașcani – Suceava – Siret din Autostrada Moldovei (A7) și Târgu Neamț (Moțca) – Iași – Ungheni din Autostrada Unirii (A8) sunt incluse în această schemă de finanțare.
Autostrada Moldovei, tronsonul Pașcani – Suceava, are deja un constructor desemnat: grupul UMB, recunoscut pentru competența sa în lucrările de mare viteză. Progresele sunt, de asemenea, vizibile în legătură cu tronsoanele Autostrăzii A8 Târgu Neamț – Iași – Ungheni. Recent, firma spaniolă FCC Construction a câștigat contractul pentru tronsonul 3 Lețcani (DN28) – DN 24 (Iași), cu o ofertă de 3,93 miliarde lei, fără TVA. Competiția a fost acerbă, având în vedere participarea unor constructori cu o experiență solidă în domeniu, precum WeBuild, Cengiz, Construcții Erbașu sau Mapa. Tronsonul 4 al A8, între DN 24 (Iași) și Podul peste Prut de la Ungheni, are o lungime de 15,5 kilometri și un cost estimat de 4,7 miliarde lei (fără TVA), fiind, de asemenea, subiectul ofertelor din partea unor firme experimentate precum Erbașu, Aktor sau FCC Construction, inclusiv realizarea unui segment de 5 kilometri în Republica Moldova.
Drumul Expres Suceava – Siret: O Conexiune Cheie
Provocările cresc în cazul Drumului Expres Suceava – Siret, ce are o lungime de 55,7 kilometri și este structurat în trei loturi. Acest drum are atât un rol civil, cât și militar, facilitând conexiunea rutieră între România și Ucraina.
- Lotul 1 (Suceava – Dărmănești): 18,6 km, estimare de 2,30 miliarde lei (fără TVA).
- Lotul 2 (Dărmănești – Bălcăuți): 24,45 km, cu o valoare estimată de 1,88 miliarde lei (fără TVA).
- Lotul 3 (Bălcăuți – Siret): include 12,65 km de drum expres nou, modernizarea DN2 pe o lungime de aproximativ 1,45 km până la punctul de trecere, și modernizarea Drumului Național M19 pe teritoriul Ucrainei, pe aproximativ 15 km. Valoarea estimată pentru acest lot se ridică la 1,55 miliarde lei (fără TVA), inclusiv un pod de 967 m peste râul Siret.
Pentru acest tronson, interesul a fost ridicat, cu 12 oferte depuse pentru primele două loturi și opt pentru lotul 3. Totuși, multe dintre aceste companii nu au experiența necesară în construcția de autostrăzi, având tendința de a „cumpăra” experiența similară. Compania Retter are un istoric concret, finalizând autostrada Dumbrava – Mizil și având în plan finalizarea lotului 1 al A0 Nord în acest an. De asemenea, Construcții Erbașu, participantă la loturile 1 și 2 Suceava – Siret, va finaliza în 2023 lotul Suplacu de Barcău – Chiribiș al Autostrăzii Transilvania. Cu toate acestea, companiile românești fără o experiență solidă tind să se înscrie exagerat la licitații, manifestând un interes neobișnuit pentru a „cumpăra” experiență similară, înregistrându-se la mai multe loturi fără a avea capacitatea corespunzătoare. Un expert în infrastructură a subliniat că proiectul va necesita excavarea a 13 milioane de metri cubi de pământ în 20 de luni, o sarcină ce poate depăși capacitățile multor firme. Este crucial ca CNAIR să analizeze cu atenție fiecare ofertă, având în vedere experiența reală și importanța strategică a fondurilor SAFE pentru securitatea europeană, evitând astfel situațiile experimentale.
În ianuarie 2026, compania Strabag SRL a depus contestații la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) pentru loturile 1 și 2 ale Drumului Expres Suceava – Siret, solicitând suspendarea procedurilor și extinderea termenului de depunere a ofertelor din cauza numărului mare de clarificări apărute cu puțin timp înainte de termenul limită. Contestațiile au fost respinse, permițând continuarea evaluării ofertelor.
Aspecte Cheie
Incidentul legat de centura metropolitană din Cluj, unde suspiciunile de fraudă și utilizarea necorespunzătoare a susținătorilor terți au blocat un proiect important, reflectă o problemă la nivel național în achizițiile publice. Cetățenii din Cluj se confruntă frecvent cu întârzieri și neîndepliniri de promisiuni în proiectele de infrastructură, provocând frustrare și neîncredere. Este esențial ca autoritățile să prioritizeze transparența și rigurositatea în evaluarea ofertelor, depășind formalitățile de bază, pentru a preveni pierderile de fonduri europene esențiale. Un sfat util pentru locuitori este să monitorizeze constant știrile locale și comunicările oficiale ce se referă la stadiul proiectelor, pentru a rămâne informați cu privire la eventualele întârzieri și să înțeleagă factorii care le influențează.