Premierul Ilie Bolojan le-a transmis marți primarilor de comune că, dacă administrațiile locale nu devin mai eficiente în actualul cadru, România riscă să ajungă la o reformă administrativă care va însemna, printre altele, mai puține comune și fuziuni între unități administrativ‑teritoriale.
Articol publicat în 10 februarie 2026, pe baza informațiilor difuzate de Agerpres.
Declarațiile premierului, la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România
Bolojan a vorbit despre viitorul administrației publice locale la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România. El a descris momentul actual ca fiind decisiv pentru primării, în condițiile în care presiunea pe bugetul de stat este mare, iar dependența localităților de banii trimiși de la centru rămâne ridicată.
Premierul a spus că anii trecuți și perioada imediat următoare sunt „determinante” pentru administrația locală și a prezentat două variante de evoluție:
- fie se demonstrează că actualele structuri pot funcționa mai performant, cu cheltuieli reduse;
- fie, dacă acest lucru nu se întâmplă, până în 2028, după viitoarele alegeri, se va ajunge „într-o formă sau alta” la reformă administrativă, cu diminuarea numărului de comune, fuziuni și alte modificări structurale.
Declarațiile au fost făcute în debutul sesiunii ordinare a Adunării Generale a Asociației Comunelor din România.
Dependență mare de banii de la bugetul de stat
În intervenția sa, Ilie Bolojan a legat discuția despre reorganizare de situația financiară a țării și de angajamentul Guvernului de a corecta deficitul bugetar.
El a arătat că spațiul de manevră pentru a mări sumele transferate de la bugetul de stat către autoritățile locale este foarte redus, indiferent de numele premierului sau de formula de coaliție din următorii ani.
Potrivit premierului, în România, aproximativ 80% din resursele folosite de administrațiile locale provin din transferuri de la bugetul de stat. La nivelul Uniunii Europene, media este de circa 50%. Diferența, spune Bolojan, ar trebui să ridice semne de întrebare oricărei persoane care analizează acești indicatori.
Taxele locale, sub media europeană și impactul asupra primăriilor
Șeful Guvernului a vorbit și despre veniturile proprii ale autorităților locale. El a subliniat că nivelul actual al taxelor locale în România este mult sub media europeană, ceea ce limitează capacitatea primăriilor de a susține servicii publice și investiții din resurse proprii.
Bolojan a menționat că, la nivel european, cheltuielile cu salariile în administrațiile locale sunt acoperite în mare parte din taxele locale. În România, aceste venituri locale acoperă doar o fracțiune redusă din costurile cu personalul.
Pachetul de reformă administrativă, anunțat pentru „cel târziu săptămâna viitoare”
Premierul a insistat că schimbarea nu poate veni doar prin decizii luate la București, ci depinde și de modul în care fiecare primărie își organizează activitatea și își valorifică resursele.
El a formulat, în esență, două opțiuni pentru aleșii locali: fie se lucrează împreună pentru a crește eficiența administrației în forma actuală, fie se ajunge, „doar o problemă de timp”, la o reformă mai extinsă.
Bolojan a amintit și de un pachet legislativ dedicat administrației, pe care Guvernul intenționează să îl adopte cel târziu săptămâna viitoare. Potrivit acestuia, setul de măsuri ar urma să:
- consolideze capacitatea aleșilor locali de a-și exercita mandatul primit de la cetățeni;
- întărească instrumentele de planificare;
- sporească disciplina în construcții;
- îmbunătățească nivelul de încasare a impozitelor și taxelor;
- faciliteze elaborarea de politici publice la nivel local.
Premierul a legat aceste schimbări de obiectivul mai larg al „schimbării României”.
Cum se vede tema la Cluj: grevă de avertisment în peste 20 de primării
În județul Cluj, discuțiile despre reorganizare, tăieri de posturi și eficientizarea aparatului administrativ au stârnit nemulțumiri în rândul angajaților din primării.
Marți, salariați din peste 20 de primării clujene au declanșat o grevă de avertisment. În intervalul 10:00–12:00, activitatea cu publicul a fost suspendată complet: unii angajați au ieșit în fața sediilor, alții au rămas în birouri, dar fără să lucreze cu cetățenii.
Angajații din primăriile de comune din județ afirmă că veniturile lor sunt deja inferioare celor din primăriile de municipiu. Ei spun că eventualele reduceri de salarii ar adânci diferențele și le-ar afecta serios situația financiară.
Pentru locuitorii din Cluj, dezbaterea despre eficiența administrației locale și viitoarea reformă nu este, așadar, una abstractă, ci se traduce direct în modul în care funcționează primăriile și în stabilitatea veniturilor celor care lucrează în ele.