Știri naționale și internaționale

Facturile germanilor pentru încălzire s-au scumpit cu 82% după ce țara a renunțat la importurile de gaze naturale din Rusia

Redacția•29 octombrie 2025

Pe scurt

Costurile de încălzire pentru locuințele din Germania au crescut semnificativ, atingând o majorare de 82% față de 2021, ca urmare a renunțării la importurile de gaze naturale din Rusia, potrivit unei analize recente a companiei germane de servicii energetice Techem, care a studiat date din aproximativ 100.000 de clădiri rezidențiale. În 2020, Germania își procura 55% din gazele importate de la Rusia, iar schimbarea surselor de aprovizionare către țări precum Norvegia, Olanda, Belgia și SUA a dus la majorarea prețurilor la gaz, afectând astfel costurile încălzirii. În ciuda eforturilor guvernului german de a adopta energii regenerabile, majoritatea locuințelor continuă să se bazeze pe încălzirea cu gaz, ceea ce contribuie la facturi mai ridicate, cum ar fi costul mediu al încălzirii unui apartament de 70 mp, ce a ajuns la 1.180 de euro, o creștere de 15% față de previziunile pentru 2024. Această schimbare a surselor de aprovizionare a fost accelerată după sabotajul gazoductelor Nord Stream 1 și 2 în 2022, când Germania a fost nevoită să înceteze complet importul de gaz rusesc, conform expertului energetic Andreas Fischer din cadrul Institutului German de Economie. În ciuda propunerii Rusiei de a livra gaz printr-un tronson funcțional al Nord Stream 2, Germania a refuzat, aliniindu-se politicii UE de reducere a importurilor de gaze rusești din cauza invaziei Rusiei în Ucraina. În prezent, gazele lichefiate din SUA, aduse cu nave transportatoare, sunt mai costisitoare decât gazele transportate prin conducte, ceea ce contribuie la presiunea asupra prețurilor.

În Germania, costurile de încălzire au suferit o majorare semnificativă, odată cu anularea importurilor de gaze naturale din Rusia. Potrivit asociației administratorilor imobiliari din Germania, încălzirea unui apartament de 70 de metri pătrați a ajuns să coste anul acesta în medie 1.180 de euro, înregistrând o creștere de 15% față de anul trecut.

Această tendință ascendentă a fost evidențiată de un studiu recent al firmei germane de servicii energetice Techem, care a analizat datele de consum din aproximativ 100.000 de clădiri rezidențiale. Rezultatele arată că, comparativ cu anul 2021, cheltuielile de încălzire au crescut cu 82%, o perioadă în care nevoia de energie a fost afectată de izbucnirea conflictului din Ucraina.

Guvernul german a investit considerabil în dezvoltarea energiei regenerabile, însă aceste eforturi nu au reușit, deocamdată, să diminueze costurile generale ale încălzirii, având în vedere că sistemul actual se bazează în mare parte pe gaz. În 2020, Rusia furniza 55% din gazul importat de Germania. Odată cu intensificarea conflictului din Ucraina din 2022 și decizia strategică a Uniunii Europene de a reduce dependența de energia rusească, Germania a început să caute alte surse de aprovizionare.

Tocmai această schimbare a surselor de aprovizionare a dus la prețuri mai mari, explică Andreas Fischer, expert energetic la Institutul German de Economie (IW). "Prețurile gazului au crescut, iar noi eram conștienți că trecerea la alternative va aduce o povară financiară mai mare", adaugă Fischer.

În contextul actual, Norvegia a devenit principalul furnizor de gaze naturale pentru Germania, asigurând aproximativ 48% din necesar. Alte surse importante includ Olanda, Belgia și Statele Unite, de unde sunt importate gaze naturale lichefiate (GNL). Importul GNL, adus cu ajutorul navelor speciale, este mai costisitor decât gazul transportat prin conductele tradiționale.

Întreruperea importurilor de gaze de la Rusia s-a accentuat după ce gazoductele Nord Stream 1 și 2 au suferit avarii majore, cauzate de explozii subacvatice. Acest incident a declanșat investigații judiciare în Germania, Suedia și Danemarca. În timp ce anchetele din țările scandinave s-au încheiat în 2024, Germania a identificat o celulă ucraineană responsabilă de atacul asupra conductelor, conform Parchetului german.

Deși Rusia a sugerat utilizarea unui segment funcțional al Nord Stream 2 pentru reluarea livrărilor de gaz, Germania a refuzat ferm, citând continuarea conflictului din Ucraina și politica continuă a Uniunii Europene de reducere a dependenței energetice de Rusia.

Această tranziție energetică tumultuoasă și eforturile de diversificare a surselor de aprovizionare subliniază provocările complexe cu care se confruntă Germania și alte națiuni europene într-un climat geopolitic instabil și cu prețuri la energie în continuă creștere.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleExtern

Articole similare

Ucraina primeşte încă două sisteme Patriot de la Germania

Ucraina primeşte încă două sisteme avansate de apărare antiaeriană Patriot din Germania, destinate protecţiei oraşelor şi infrastructurii critice, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării ucrainean. Această livrare face parte dintr-un memorandum recent de cooperare militară cu Germania, în baza căruia au fost semnate acorduri de peste 1,2 miliarde de euro, anunţate de ministrul ucrainean al Apărării, Denis Şmigal, pe 17 decembrie. Sisteme Patriot, cu o valoare estimată la circa un miliard de euro, sunt recunoscute pentru capacitatea lor de a intercepta ţinte aeriene rapide aflate la distanţe de până la 160 de kilometri, oferind astfel un nivel ridicat de protecţie împotriva ameninţărilor aeriene. Aceste echipamente, de fabricaţie americană, sunt dezvoltate şi asamblate de companiile RTX şi Lockheed Martin, iar includerea lor în arsenalul ucrainean consolidează semnificativ capacităţile defensive ale ţării în contextul actual al securităţii regionale. Astfel, sprijinul german continuă să joace un rol esenţial în întărirea rezilienţei Ucrainei, reflectând angajamentul solid al partenerilor săi în susţinerea suveranităţii şi securităţii naţionale.

Reţeta majorării TVA – Rusia creşte cota la 22% pentru a spori veniturile statului, în contextul războiului din Ucraina

Rusia a majorat cota TVA la 22% pentru a creşte veniturile statului, o măsură aprobată anul trecut şi menită să aducă în acest an aproximativ 1.187 miliarde de ruble (15 miliarde de dolari) la buget, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor occidentale care au generat inflaţie ridicată şi au impus cheltuieli semnificative pentru sectorul apărării şi securităţii, reprezentând 40% din bugetul guvernamental pe 2025. Deşi majorarea TVA a atras critici din partea mediului de afaceri şi consumatorilor afectaţi financiar, preşedintele Vladimir Putin a susţinut că această măsură este esenţială pentru echilibrarea bugetului naţional şi a promis o reducere a poverii fiscale pentru cetăţeni în viitor, solicitând totodată companiilor să-şi plătească taxele la timp pentru a preveni dezvoltarea economiei subterane. Ministerul de Finanţe a asigurat că angajamentele privind politica socială, sprijinul soldaţilor şi familiilor acestora vor fi respectate, iar cota redusă de TVA la 10% va fi menţinută pentru alimente, medicamente şi articole pentru copii, în ciuda anticipărilor consumatorilor că scumpirile vor afecta fiecare achiziţie. Astfel, măsura creşterii TVA reflectă o strategie guvernamentală de adaptare fiscală în condiţii dificile, prioritizând securitatea şi stabilitatea financiară a statului în perioada actuală.

Mesajul de la Papa Leon pentru omenire, de Anul Nou (VIDEO)

Papa Leon al XIV-lea a transmis un mesaj profund și plin de speranță cu ocazia Anului Nou 2026, marcând pentru prima dată această sărbătoare în calitate de papă, după alegerea sa din mai anul precedent. În cadrul celebrării tradiționale a Liturghiei în solemnitatea Mariei, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, la Bazilica Sfântul Petru din Vatican, pontiful american a invocat iubirea necondiționată a lui Dumnezeu, ilustrată prin imaginea copilului nou-născut și neajutorat, subliniind astfel puterea iertării ca un început de viață nouă pentru fiecare om. În fața a circa 5.000 de credincioși, Papa a îndemnat la apropierea de credință pentru a promova o pace „dezarmată și dezarmantă”, în mod special pentru cei mai vulnerabili, făcând un apel ca acest deziderat să devină angajamentul creștin pentru anul ce vine, în contextul încheierii Jubileului marcat de Papa Francisc. Mesajul său a coincis cu cea de-a 59-a Zi Mondială a Păcii, prilej cu care, în decembrie 2025, el a publicat un text în care avertizează cu privire la creșterea alarmantă a cheltuielilor militare globale cu 9,4% în 2024, o realitate care contrazice speranța și indică o criză a păcii în lume. Papa Leon al XIV-lea a denunțat normalizarea războaielor ca mijloc de a obține pacea și lipsa unor soluții constructive și reale, evidențiind drama destabilizării globale și justificările politice folosite de guverne pentru reînarmare în numele pericolului „celorlalți”. Astfel, mesajul său puternic rămâne un apel urgent pentru pace autentică, iertare și unitate, sugerând că anul 2026 trebuie să fie dedicat reconstruirii speranței și înţelegerii la nivel mondial, conform celor mai înalte valori creștine și umane.