Știri naționale și internaționale

Eurodeputaţii salută apariţia primului program al UE pentru industria de apărare. Există voci în PE care denunţă un pas spre „o economie de război”

Redacția•25 noiembrie 2025

Pe scurt

Eurodeputaţii au salutat adoptarea primului Program european al industriei de apărare (EDIP), un pas important în consolidarea bazei tehnologice şi industriale europene şi în dezvoltarea capabilităţilor de apărare ale Uniunii Europene, însă această iniţiativă a stârnit dezbateri aprinse între grupurile politice din Parlamentul European. EDIP, care beneficiază de un buget de 1,5 miliarde de euro – inclusiv 300 de milioane alocate unui Instrument de Sprijin pentru Ucraina – promovează principiul „cumpără european”, limitând la 35% costul componentelor provenite din ţări terţe pentru produsele de apărare finanţate. Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a apreciat programul drept „pionierat”, subliniind trecerea „de la improvizaţie la organizare” şi nevoia de a asigura securitatea lanţurilor critice de aprovizionare, esenţială pentru o apărare europeană robustă. Eurodeputaţi din grupuri moderate au extins sprijinul, considerând EDIP o bază pentru un pilon european solid în cadrul NATO şi o oportunitate pentru stimularea IMM-urilor, în timp ce unii membri ai S&D au criticat suma finanţării, cerând investiţii mult mai mari pentru a evita costurile sociale. Alte voci, inclusiv din grupul Verzilor şi Patrioţi pentru Europa, au ridicat probleme legate de lipsa coeziunii strategice a UE şi riscurile unei economii de război, denunţând proiectul ca susţinând războiul în Ucraina în loc să prioritizeze o apărare europeană independentă. Eurodeputatul PSD Andi Cristea a pledat pentru dezvoltarea internă de capacităţi de producţie în UE şi gestionarea strategică a interdependenţelor, iar Vasile Dâncu a subliniat că EDIP creează un ecosistem comun de apărare, impunând reguli stricte şi cerinţe de viteză adaptate contextului actual. Dezbaterea a evidenţiat astfel o confruntare între aspiraţia pentru autonomie strategică europeană şi temerile privind alinierea la interese externe sau recursul la o economie de război, dar Françoix-Xavier Bellamy a încheiat reafirmând că programul oferă mijloacele necesare celor care protejează securitatea europeana. Votul final asupra legii înfiinţării EDIP a fost programat pentru marţi după-amiază, moment decisiv pentru viitoarea poziţionare a UE în domeniul apărării. Acest program marchează o etapă crucială pentru transformarea Europei într-o forţă de apărare autonomă și competitivă, cu impact direct asupra securității și economiei continentului.

Eurodeputații salută lansarea primului program UE pentru industria de apărare, dar apar și voci critice care avertizează asupra riscului unei economii de război

Raportul eurodeputaților Raphaël Glucksmann și François-Xavier Bellamy privind Programul European al Industriei de Apărare (EDIP) a generat un amplu schimb de opinii în Parlamentul European. Propunerea stabilește un set de măsuri pentru a garanta disponibilitatea și livrarea rapidă a produselor de apărare, dar dezbaterea a scos la iveală divergențe puternice între grupurile de centru și cele de extremă dreapta și stânga, potrivit relatărilor agenției Agerpres.

Obiectivele și bugetul Programului European al Industriei de Apărare

EDIP urmărește principal consolidarea bazei tehnologice și industriale europene, precum și dezvoltarea capacităților de apărare ale UE, susținând ferm principiul „cumpără european”. Astfel, pentru ca un produs destinat industriei de apărare să beneficieze de finanțare, costul componentelor provenind din țări terțe nu trebuie să depășească 35% din valoarea totală.

Programul dispune de un buget de 1,5 miliarde de euro, dintre care 300 de milioane sunt alocate unui Instrument de Sprijin pentru Ucraina (USI), în contextul conflictului din regiune.

Puncte de vedere din Parlamentul European

Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a descris inițiativa drept „cu adevărat pionieră”, subliniind că prin EDIP se face tranziția „de la improvizație la organizare”. El a insistat pe nevoia de a asigura securitatea lanțurilor de aprovizionare la nivelul întregii Uniuni și de a putea răspunde rapid la blocajele din acest sector, adaptându-se provocărilor crizelor actuale.

„EDIP reprezintă o revoluție în domeniul apărării. Ne va face mai puternici, mai competitivi și va genera numeroase locuri de muncă”, a adăugat Kubilius.

Din partea grupului Renew, Hilde Vautmans a calificat noul program drept coloana vertebrală necesară industriei de apărare europene și a subliniat necesitatea unei strategii pentru transformarea UE într-un pilon solid al Alianței NATO.

În schimb, Jean-Marc Germain, din gruparea Socialiștilor și Democraților (S&D), a criticat bugetul modest al programului. „Noi am propus o finanțare de zece ori mai mare. Construirea Europei Apărării nu poate fi realizată fără un cost social adecvat”, a afirmat el.

Hannah Neumann, din grupul Verzilor, a atras atenția asupra discrepanțelor dintre discursurile oficiale și realitățile practice. „Fiecare lider vorbește despre lipsa autonomiei strategice a Europei, dar la nivel practic, multe state membre blochează orice tentativă de acțiune reală,” a punctat ea, accentuând necesitatea unor acțiuni concrete.

Pe de altă parte, Nicolas Pascual de la Parte (PPE) a precizat că EDIP introduce în mod oficial „preferințe europene în achiziții”, fără a exclude partenerii externi. El a subliniat importanța creării unei piețe unice europene de apărare, în locul celor 27 separate, și a încurajat participarea întreprinderilor mici și mijlocii. „Este un pas esențial pentru transferul ordonat de la dependența față de SUA către autonomia strategică europeană”, a spus eurodeputatul.

Tobias Cremer, tot din grupul S&D, a recurs la o metaforă celebră: „dacă nu ești la masă, ești în meniu”, referindu-se la discuțiile privind un plan de pace pentru Ucraina. El a apreciat potențialul enorm al Europei și a susținut că EDIP oferă un cadru clar pentru transformarea UE într-o superputere capabilă să se apere singură.

Critici din partea grupurilor eurosceptice și de extremă dreapta

Criticile au venit mai ales din partea grupului Patrioți pentru Europa (PfE). Andras Gyurk a catalogat propunerea drept un „plan de război” și a criticat finanțarea acordată Ucrainei, acuzând disfuncționalități și corupție la nivel înalt în această țară: „Nu vom permite ca banii contribuabililor europeni să fie risipiți în toalete de aur din Ucraina,” a spus el.

Colega sa, austrieca Petra Steger, a avertizat că EDIP marchează începutul unei economii de război, îndreptând Uniunea Europeană spre o logică militarizată a producției și finanțării.

Poziții ale eurodeputaților români

Eurodeputatul PSD Andi Cristea a subliniat importanța producerii de arme în interiorul UE și construirea lanțurilor de producție europene, fără dependență externă. „Autonomia strategică nu înseamnă independență totală, ci alegerea conștientă a interdependențelor. Este nevoie de coordonare și simplificare pentru a nu mai fi victimele contextelor externe,” a afirmat Cristea.

Vasile Dîncu, fost ministru al Apărării, a remarcat că EDIP aduce în prim-plan industria de apărare și creează în premieră un ecosistem comun european în acest domeniu. „Regulile sunt stricte, impun lanțuri de aprovizionare rezistente și capacități reale de producție. Viteza este esențială – nu mai avem timp de pierdut. EDIP oferă un cadru clar, chiar dacă nu oferă mult timp,” a spus Dîncu.

Concluzii și perspectiva votului

În încheierea dezbaterii, comisarul Andrius Kubilius a reiterat faptul că „independența geopolitică a Europei este condiționată de o industrie de apărare puternică”. El a pledat și pentru integrarea avansată a industriei ucrainene în sistemul european, menționând că bugetul inițial de 1,5 miliarde de euro poate fi mult suplimentat dacă statele membre respectă angajamentul de a investi 5% din PIB în apărare.

François-Xavier Bellamy a încheiat spunând: „Astăzi oferim celor care poartă armele în numele nostru mijloacele necesare pentru a-și îndeplini misiunea, pentru a-și proteja viața și pentru a ne garanta securitatea.”

Votul final privind înființarea Programului European al Industriei de Apărare este programat pentru a doua zi de marți după-amiază, urmând să stabilească soarta acestei inițiative esențiale pentru viitorul securității europene.

Acest articol reflectă ultimele evoluții privind strategia Uniunii Europene în domeniul apărării și dezbate atât avantajele, cât și controversele generate de apariția EDIP în contextul geopolitic actual.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleExtern

Articole similare

Ucraina primeşte încă două sisteme Patriot de la Germania

Ucraina primeşte încă două sisteme avansate de apărare antiaeriană Patriot din Germania, destinate protecţiei oraşelor şi infrastructurii critice, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării ucrainean. Această livrare face parte dintr-un memorandum recent de cooperare militară cu Germania, în baza căruia au fost semnate acorduri de peste 1,2 miliarde de euro, anunţate de ministrul ucrainean al Apărării, Denis Şmigal, pe 17 decembrie. Sisteme Patriot, cu o valoare estimată la circa un miliard de euro, sunt recunoscute pentru capacitatea lor de a intercepta ţinte aeriene rapide aflate la distanţe de până la 160 de kilometri, oferind astfel un nivel ridicat de protecţie împotriva ameninţărilor aeriene. Aceste echipamente, de fabricaţie americană, sunt dezvoltate şi asamblate de companiile RTX şi Lockheed Martin, iar includerea lor în arsenalul ucrainean consolidează semnificativ capacităţile defensive ale ţării în contextul actual al securităţii regionale. Astfel, sprijinul german continuă să joace un rol esenţial în întărirea rezilienţei Ucrainei, reflectând angajamentul solid al partenerilor săi în susţinerea suveranităţii şi securităţii naţionale.

Reţeta majorării TVA – Rusia creşte cota la 22% pentru a spori veniturile statului, în contextul războiului din Ucraina

Rusia a majorat cota TVA la 22% pentru a creşte veniturile statului, o măsură aprobată anul trecut şi menită să aducă în acest an aproximativ 1.187 miliarde de ruble (15 miliarde de dolari) la buget, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor occidentale care au generat inflaţie ridicată şi au impus cheltuieli semnificative pentru sectorul apărării şi securităţii, reprezentând 40% din bugetul guvernamental pe 2025. Deşi majorarea TVA a atras critici din partea mediului de afaceri şi consumatorilor afectaţi financiar, preşedintele Vladimir Putin a susţinut că această măsură este esenţială pentru echilibrarea bugetului naţional şi a promis o reducere a poverii fiscale pentru cetăţeni în viitor, solicitând totodată companiilor să-şi plătească taxele la timp pentru a preveni dezvoltarea economiei subterane. Ministerul de Finanţe a asigurat că angajamentele privind politica socială, sprijinul soldaţilor şi familiilor acestora vor fi respectate, iar cota redusă de TVA la 10% va fi menţinută pentru alimente, medicamente şi articole pentru copii, în ciuda anticipărilor consumatorilor că scumpirile vor afecta fiecare achiziţie. Astfel, măsura creşterii TVA reflectă o strategie guvernamentală de adaptare fiscală în condiţii dificile, prioritizând securitatea şi stabilitatea financiară a statului în perioada actuală.

Mesajul de la Papa Leon pentru omenire, de Anul Nou (VIDEO)

Papa Leon al XIV-lea a transmis un mesaj profund și plin de speranță cu ocazia Anului Nou 2026, marcând pentru prima dată această sărbătoare în calitate de papă, după alegerea sa din mai anul precedent. În cadrul celebrării tradiționale a Liturghiei în solemnitatea Mariei, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, la Bazilica Sfântul Petru din Vatican, pontiful american a invocat iubirea necondiționată a lui Dumnezeu, ilustrată prin imaginea copilului nou-născut și neajutorat, subliniind astfel puterea iertării ca un început de viață nouă pentru fiecare om. În fața a circa 5.000 de credincioși, Papa a îndemnat la apropierea de credință pentru a promova o pace „dezarmată și dezarmantă”, în mod special pentru cei mai vulnerabili, făcând un apel ca acest deziderat să devină angajamentul creștin pentru anul ce vine, în contextul încheierii Jubileului marcat de Papa Francisc. Mesajul său a coincis cu cea de-a 59-a Zi Mondială a Păcii, prilej cu care, în decembrie 2025, el a publicat un text în care avertizează cu privire la creșterea alarmantă a cheltuielilor militare globale cu 9,4% în 2024, o realitate care contrazice speranța și indică o criză a păcii în lume. Papa Leon al XIV-lea a denunțat normalizarea războaielor ca mijloc de a obține pacea și lipsa unor soluții constructive și reale, evidențiind drama destabilizării globale și justificările politice folosite de guverne pentru reînarmare în numele pericolului „celorlalți”. Astfel, mesajul său puternic rămâne un apel urgent pentru pace autentică, iertare și unitate, sugerând că anul 2026 trebuie să fie dedicat reconstruirii speranței și înţelegerii la nivel mondial, conform celor mai înalte valori creștine și umane.