Știri naționale și internaționale

Compania de stat maghiară MVM va cumpăra gaze de la gigantul american Chevron, în următorii cinci ani

Redacția•16 decembrie 2025

Pe scurt

Compania de stat maghiară MVM a încheiat un acord important cu gigantul energetic american Chevron pentru achiziționarea a 400 de milioane de metri cubi de gaze naturale lichefiate (GNL) anual, pe o perioadă de cinci ani, consolidând astfel cooperarea energetică dintre cele două state membre NATO, a declarat ministrul ungar de externe Peter Szijjarto. Această nouă etapă a parteneriatului energetic vine într-un context în care Ungaria, cu o populație de 9,5 milioane de locuitori, continuă să mențină o relație strânsă cu Rusia, ignorând apelurile Uniunii Europene și ale Statelor Unite de a-și reduce dependența de energia furnizată de Kremlin, în ciuda invaziei ruse din Ucraina din 2022. Premierul Viktor Orban a reafirmat recent angajamentul de a continua importurile de hidrocarburi rusești, în contradictoriu cu planurile UE de a interzice importurile de gaze rusești până în 2027. Totodată, MVM a diversificat sursele de import prin semnarea de contracte cu companii precum Shell, Engie și SOCAR, ceea ce, împreună cu parteneriatul cu Chevron, ar putea asigura Ungariei circa 1,4 miliarde de metri cubi anual de gaze din surse non-ruse. Cu toate acestea, contractul pe 15 ani cu Gazprom prevede încă o livrare de 4,5 miliarde de metri cubi pe an până în 2036, evidențiind menținerea unei dependențe semnificative de gazul rusesc, având în vedere că, la sfârșitul anului trecut, au fost importate circa 7 miliarde de metri cubi doar din această sursă, în condițiile unui consum total de aproximativ 8,5 miliarde de metri cubi. Astfel, noul acord cu Chevron marchează un pas important în strategia energetică a Ungariei de a diversifica proviziile, dar țara rămâne în continuare puternic legată de Moscova în sectorul energetic, un aspect crucial în contextul geopolitic actual din Europa Centrală.

Compania de stat maghiară MVM va achiziționa gaze naturale de la Chevron în următorii cinci ani

Compania de stat maghiară de electricitate MVM a încheiat un nou acord cu gigantul american Chevron pentru furnizarea anuală a 400 de milioane de metri cubi de gaze naturale lichefiate (GNL) pe o perioadă de cinci ani, a anunțat ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, în cadrul unei conferințe de presă recente. Acesta a fost prezent alături de James Danly, secretarul adjunct al SUA pentru Energie, care a subliniat importanța acestui parteneriat strategic între cele două țări membre NATO.

Potrivit oficialilor, această colaborare energetică marchează o "epocă de aur" în relațiile bilaterale, contribuind semnificativ la diversificarea surselor de energie ale Ungariei, o țară central-europeană cu o populație de aproximativ 9,5 milioane de locuitori. În ciuda contextului geopolitic tensionat, în special al invaziei Rusiei în Ucraina începută în 2022, Ungaria continuă să rămână unul dintre cei mai apropiați aliați ai Kremlinului în Uniunea Europeană.

Budapesta a ignorat în mod constant apelurile venite din partea Uniunii Europene și Statelor Unite, care au solicitat reducerea dependenței energetice de Rusia. În noiembrie 2023, prim-ministrul Viktor Orbán a reiterat angajamentul de a menține importurile de hidrocarburi rusești, în urma unei întâlniri cu președintele Vladimir Putin. Această poziție contrastează cu planurile Bruxelles-ului de a interzice toate importurile de gaze naturale din Rusia până în 2027.

Pe lângă acordul cu Chevron, MVM a semnat contracte recente și cu alte companii internaționale importante, precum Shell din Marea Britanie, Engie din Franța și SOCAR din Azerbaidjan. Aceste noi parteneriate vor permite Ungariei să importe anual aproximativ 1,4 miliarde de metri cubi de gaze naturale din surse alternative, non-rusești.

Cu toate acestea, contribuția acestor contracte rămâne limitată în comparație cu acordul semnat cu Gazprom, gigantul energetic rus, care prevede furnizarea a 4,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an până în anul 2036, pe o durată de 15 ani. Această cantitate se adaugă și altor acorduri semnate anterior, consolidând poziția Moscovei în fluxurile energetice ale Ungariei.

Ministrul Szijjártó a declarat că, până la sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut, circa șapte miliarde de metri cubi de gaze naturale rusești au ajuns pe teritoriul Ungariei. Consumul total anual al țării este estimat la aproximativ 8,5 miliarde de metri cubi, ceea ce evidențiază în continuare dependența semnificativă față de resursele energetice rusesti.

Aceasta strategică de aprovizionare arată dificultățile cu care se confruntă Ungaria în procesul de tranziție energetică și în încercarea de a diminua influența energetică a Rusiei, chiar și în contextul presiunilor politice și economice internaționale.

O nouă etapă în cooperarea energetică bilaterală

Colaborarea dintre MVM și Chevron reflectă tendința tot mai pronunțată a Ungariei de a căuta alternative la importurile de gaze rusești, chiar dacă ritmul transformărilor este moderat. Acest acord nu doar că asigură o sursă suplimentară de gaze naturale lichefiate, dar și întărește relațiile diplomatice și economice cu Statele Unite, partener strategic important al NATO.

Pe fondul crizei energetice globale și al eforturilor europene de reducere a dependenței față de Moscova, deciziile energetice ale Ungariei vor fi urmărite îndeaproape de comunitatea internațională. Cum rezistența Budapestei la dezangajarea completă de gazul rusesc persistă, noile contracte cu furnizori occidentali indică un început, însă nu și o tranziție completă către independența energetică față de Rusia.

În concluzie, în următorii cinci ani, livrările anuale de 400 de milioane de metri cubi de GNL din partea Chevron ar putea reprezenta un pas important către diversificarea energetică a Ungariei, dar vor coexista cu volumul semnificativ de gaze importate din Rusia, consolidând astfel o relație complexă în peisajul geopolitic actual.

Articol redactat de un colaborator Economica.net, pe baza declarațiilor oficiale și contextului geopolitic recent.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleExtern

Articole similare

Ucraina primeşte încă două sisteme Patriot de la Germania

Ucraina primeşte încă două sisteme avansate de apărare antiaeriană Patriot din Germania, destinate protecţiei oraşelor şi infrastructurii critice, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării ucrainean. Această livrare face parte dintr-un memorandum recent de cooperare militară cu Germania, în baza căruia au fost semnate acorduri de peste 1,2 miliarde de euro, anunţate de ministrul ucrainean al Apărării, Denis Şmigal, pe 17 decembrie. Sisteme Patriot, cu o valoare estimată la circa un miliard de euro, sunt recunoscute pentru capacitatea lor de a intercepta ţinte aeriene rapide aflate la distanţe de până la 160 de kilometri, oferind astfel un nivel ridicat de protecţie împotriva ameninţărilor aeriene. Aceste echipamente, de fabricaţie americană, sunt dezvoltate şi asamblate de companiile RTX şi Lockheed Martin, iar includerea lor în arsenalul ucrainean consolidează semnificativ capacităţile defensive ale ţării în contextul actual al securităţii regionale. Astfel, sprijinul german continuă să joace un rol esenţial în întărirea rezilienţei Ucrainei, reflectând angajamentul solid al partenerilor săi în susţinerea suveranităţii şi securităţii naţionale.

Reţeta majorării TVA – Rusia creşte cota la 22% pentru a spori veniturile statului, în contextul războiului din Ucraina

Rusia a majorat cota TVA la 22% pentru a creşte veniturile statului, o măsură aprobată anul trecut şi menită să aducă în acest an aproximativ 1.187 miliarde de ruble (15 miliarde de dolari) la buget, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor occidentale care au generat inflaţie ridicată şi au impus cheltuieli semnificative pentru sectorul apărării şi securităţii, reprezentând 40% din bugetul guvernamental pe 2025. Deşi majorarea TVA a atras critici din partea mediului de afaceri şi consumatorilor afectaţi financiar, preşedintele Vladimir Putin a susţinut că această măsură este esenţială pentru echilibrarea bugetului naţional şi a promis o reducere a poverii fiscale pentru cetăţeni în viitor, solicitând totodată companiilor să-şi plătească taxele la timp pentru a preveni dezvoltarea economiei subterane. Ministerul de Finanţe a asigurat că angajamentele privind politica socială, sprijinul soldaţilor şi familiilor acestora vor fi respectate, iar cota redusă de TVA la 10% va fi menţinută pentru alimente, medicamente şi articole pentru copii, în ciuda anticipărilor consumatorilor că scumpirile vor afecta fiecare achiziţie. Astfel, măsura creşterii TVA reflectă o strategie guvernamentală de adaptare fiscală în condiţii dificile, prioritizând securitatea şi stabilitatea financiară a statului în perioada actuală.

Mesajul de la Papa Leon pentru omenire, de Anul Nou (VIDEO)

Papa Leon al XIV-lea a transmis un mesaj profund și plin de speranță cu ocazia Anului Nou 2026, marcând pentru prima dată această sărbătoare în calitate de papă, după alegerea sa din mai anul precedent. În cadrul celebrării tradiționale a Liturghiei în solemnitatea Mariei, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, la Bazilica Sfântul Petru din Vatican, pontiful american a invocat iubirea necondiționată a lui Dumnezeu, ilustrată prin imaginea copilului nou-născut și neajutorat, subliniind astfel puterea iertării ca un început de viață nouă pentru fiecare om. În fața a circa 5.000 de credincioși, Papa a îndemnat la apropierea de credință pentru a promova o pace „dezarmată și dezarmantă”, în mod special pentru cei mai vulnerabili, făcând un apel ca acest deziderat să devină angajamentul creștin pentru anul ce vine, în contextul încheierii Jubileului marcat de Papa Francisc. Mesajul său a coincis cu cea de-a 59-a Zi Mondială a Păcii, prilej cu care, în decembrie 2025, el a publicat un text în care avertizează cu privire la creșterea alarmantă a cheltuielilor militare globale cu 9,4% în 2024, o realitate care contrazice speranța și indică o criză a păcii în lume. Papa Leon al XIV-lea a denunțat normalizarea războaielor ca mijloc de a obține pacea și lipsa unor soluții constructive și reale, evidențiind drama destabilizării globale și justificările politice folosite de guverne pentru reînarmare în numele pericolului „celorlalți”. Astfel, mesajul său puternic rămâne un apel urgent pentru pace autentică, iertare și unitate, sugerând că anul 2026 trebuie să fie dedicat reconstruirii speranței și înţelegerii la nivel mondial, conform celor mai înalte valori creștine și umane.