Știri naționale și internaționale

Comisia Europeană avertizează SUA că va răspunde similar după ce Washingtonul a decis sancționarea a cinci personalități europene, printre care și fostul comisar Thierry Breton

Redacția•24 decembrie 2025

Pe scurt

Comisia Europeană a reacționat ferm după ce administrația americană a impus sancțiuni care interzic intrarea în Statele Unite a cinci personalități europene, inclusiv fostul comisar european Thierry Breton, acuzate că reglementările lor stricte în domeniul digital și lupta împotriva dezinformării online afectează interesele americane, fenomen catalogat de Departamentul de Stat drept „cenzură”. Executivul european a condamnat această măsură și a cerut clarificări din partea SUA, reafirmând angajamentul pentru reguli echitabile, aplicate corect și fără discriminare în sectorul digital și avertizând că va răspunde prompt și decisiv pentru a-și proteja autonomia de reglementare față de măsuri nejustificate. Thierry Breton, care în mandatul său 2019-2024 a avut conflicte cu miliardarul Elon Musk, al cărui platformă X a fost recent sancționată cu 120 de milioane de euro de UE pentru lipsa de transparență, a calificat sancțiunile ca fiind o „vânătoare de vrăjitoare”. Ceilalți patru vizați sunt reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale din Regatul Unit și Germania dedicate combaterii urii și dezinformării online: Imran Ahmed (Centre for Countering Digital Hate), Clare Melford (Global Disinformation Index), Anna-Lena von Hodenberg și Josephine Ballon (ambii de la ONG-ul german HateAid). În context, europenii continuă să călătorească în SUA fără viză, dar cu autorizație electronică de călătorie (ESTA), însă tensiunile recente subliniază divergențele dintre UE și SUA privind reglementarea industriei tehnologice și politica digitală. Această dispută reflectă o nouă etapă a confruntărilor transatlantice pe tema digitală, unde UE este hotărâtă să-și apere autonomia legislativă și să răspundă la orice măsură percepută ca o amenințare la adresa suveranității sale.

Comisia Europeană și-a exprimat cu tărie dezacordul față de decizia Statelor Unite de a impune interdicții de intrare pe teritoriul american pentru cinci personalități europene, printre care și fostul comisar european Thierry Breton. Executivul european a calificat această măsură drept nejustificată și a solicitat Washingtonului clarificări în legătură cu acțiunile sale.

Controversă privind reglementarea domeniului digital

Într-un comunicat oficial, Comisia Europeană a reafirmat angajamentul său pentru un spațiu digital reglementat corect, unde toate companiile sunt tratate echitabil, fără discriminare. „Regulile noastre privind domeniul digital asigură condiții echitabile pentru toate companiile, aplicate în mod corect și fără discriminare. Dacă este necesar, vom răspunde rapid și hotărât pentru a ne apăra autonomia de reglementare împotriva unor măsuri nejustificate”, se arată în declarația Comisiei.

Administrația americană a sancționat marți cinci figuri europene active în reglementarea strictă a industriei tehnologice și în combaterea dezinformării online, spre nemulțumirea oficialilor europeni. Thierry Breton, fost comisar european pentru piața internă, este printre cei vizați de această decizie.

Motivarea sancțiunilor americane și reacțiile europene

Departamentul de Stat al SUA a motivat interdicția prin faptul că acțiunile celor cinci personalități echivalează cu o formă de „cenzură” ce afectează interesele americane. Thierry Breton a respins categoric aceste acuzații, caracterizând sancțiunile drept o „vânătoare de vrăjitoare” politică.

Mandatul său ca comisar european între 2019 și 2024 a fost marcat de numeroase confruntări cu Elon Musk, proprietarul platformei X (anterior Twitter), care a fost recent sancționată de Uniunea Europeană cu o amendă de 120 de milioane de euro pentru încălcarea regulilor privind transparența online.

Cine sunt celelalte personalități sancționate?

Pe lângă Thierry Breton, Washingtonul a vizat cu interdicții alte patru personalități europene implicate în lupta împotriva dezinformării și a discursului instigator la ură în mediul online. Este vorba despre:

Imran Ahmed, director general al Centre for Countering Digital Hate (CCDH) din Regatul Unit, un ONG dedicat combaterii discursului extremist și falsurilor online;
Clare Melford, care conduce Indexul Global al Dezinformării (Global Disinformation Index – GDI), organizație cu sediul în Regatul Unit;
Anna-Lena von Hodenberg, fondatoarea ONG-ului german HateAid, care sprijină victimele discursului de ură;
Josephine Ballon, reprezentantă a aceleiași organizații HateAid din Germania.

Acești experți și activiști au fost sancționați de SUA pe considerentul că activitățile lor afectează în mod negativ interesele americane, o acuzație respinsă cu fermitate de oficialii europeni.

Implicațiile pentru călătoriile europenilor în SUA

Este important de menționat că, în mod obișnuit, cetățenii europeni nu au nevoie de viză pentru a călători în Statele Unite, ci doar de o autorizație electronică de călătorie, cunoscută sub acronimul ESTA. Totuși, interdicția aplicată celor cinci personalități intră în afara acestui cadru general și reprezintă o excepție controversată.

Concluzie

Tensiunile dintre Uniunea Europeană și Statele Unite par a escalada pe fondul acestei dispute privind reglementarea digitală și combaterea dezinformării. Comisia Europeană a trimis un mesaj clar: va proteja cu fermitate autonomia sa legislativă și va reacționa în mod proporțional la orice măsură nejustificată care vizează cetățeni sau oficiali europeni. Rămâne de văzut dacă dialogul dintre cele două părți va putea detensiona situația și va conduce la o înțelegere reciprocă privind aceste probleme sensibile.

Foto: Wikipedia

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleExtern

Articole similare

Ucraina primeşte încă două sisteme Patriot de la Germania

Ucraina primeşte încă două sisteme avansate de apărare antiaeriană Patriot din Germania, destinate protecţiei oraşelor şi infrastructurii critice, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării ucrainean. Această livrare face parte dintr-un memorandum recent de cooperare militară cu Germania, în baza căruia au fost semnate acorduri de peste 1,2 miliarde de euro, anunţate de ministrul ucrainean al Apărării, Denis Şmigal, pe 17 decembrie. Sisteme Patriot, cu o valoare estimată la circa un miliard de euro, sunt recunoscute pentru capacitatea lor de a intercepta ţinte aeriene rapide aflate la distanţe de până la 160 de kilometri, oferind astfel un nivel ridicat de protecţie împotriva ameninţărilor aeriene. Aceste echipamente, de fabricaţie americană, sunt dezvoltate şi asamblate de companiile RTX şi Lockheed Martin, iar includerea lor în arsenalul ucrainean consolidează semnificativ capacităţile defensive ale ţării în contextul actual al securităţii regionale. Astfel, sprijinul german continuă să joace un rol esenţial în întărirea rezilienţei Ucrainei, reflectând angajamentul solid al partenerilor săi în susţinerea suveranităţii şi securităţii naţionale.

Reţeta majorării TVA – Rusia creşte cota la 22% pentru a spori veniturile statului, în contextul războiului din Ucraina

Rusia a majorat cota TVA la 22% pentru a creşte veniturile statului, o măsură aprobată anul trecut şi menită să aducă în acest an aproximativ 1.187 miliarde de ruble (15 miliarde de dolari) la buget, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor occidentale care au generat inflaţie ridicată şi au impus cheltuieli semnificative pentru sectorul apărării şi securităţii, reprezentând 40% din bugetul guvernamental pe 2025. Deşi majorarea TVA a atras critici din partea mediului de afaceri şi consumatorilor afectaţi financiar, preşedintele Vladimir Putin a susţinut că această măsură este esenţială pentru echilibrarea bugetului naţional şi a promis o reducere a poverii fiscale pentru cetăţeni în viitor, solicitând totodată companiilor să-şi plătească taxele la timp pentru a preveni dezvoltarea economiei subterane. Ministerul de Finanţe a asigurat că angajamentele privind politica socială, sprijinul soldaţilor şi familiilor acestora vor fi respectate, iar cota redusă de TVA la 10% va fi menţinută pentru alimente, medicamente şi articole pentru copii, în ciuda anticipărilor consumatorilor că scumpirile vor afecta fiecare achiziţie. Astfel, măsura creşterii TVA reflectă o strategie guvernamentală de adaptare fiscală în condiţii dificile, prioritizând securitatea şi stabilitatea financiară a statului în perioada actuală.

Mesajul de la Papa Leon pentru omenire, de Anul Nou (VIDEO)

Papa Leon al XIV-lea a transmis un mesaj profund și plin de speranță cu ocazia Anului Nou 2026, marcând pentru prima dată această sărbătoare în calitate de papă, după alegerea sa din mai anul precedent. În cadrul celebrării tradiționale a Liturghiei în solemnitatea Mariei, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, la Bazilica Sfântul Petru din Vatican, pontiful american a invocat iubirea necondiționată a lui Dumnezeu, ilustrată prin imaginea copilului nou-născut și neajutorat, subliniind astfel puterea iertării ca un început de viață nouă pentru fiecare om. În fața a circa 5.000 de credincioși, Papa a îndemnat la apropierea de credință pentru a promova o pace „dezarmată și dezarmantă”, în mod special pentru cei mai vulnerabili, făcând un apel ca acest deziderat să devină angajamentul creștin pentru anul ce vine, în contextul încheierii Jubileului marcat de Papa Francisc. Mesajul său a coincis cu cea de-a 59-a Zi Mondială a Păcii, prilej cu care, în decembrie 2025, el a publicat un text în care avertizează cu privire la creșterea alarmantă a cheltuielilor militare globale cu 9,4% în 2024, o realitate care contrazice speranța și indică o criză a păcii în lume. Papa Leon al XIV-lea a denunțat normalizarea războaielor ca mijloc de a obține pacea și lipsa unor soluții constructive și reale, evidențiind drama destabilizării globale și justificările politice folosite de guverne pentru reînarmare în numele pericolului „celorlalți”. Astfel, mesajul său puternic rămâne un apel urgent pentru pace autentică, iertare și unitate, sugerând că anul 2026 trebuie să fie dedicat reconstruirii speranței și înţelegerii la nivel mondial, conform celor mai înalte valori creștine și umane.