Știri locale • Cluj și județul Cluj29 august 2026
Știri naționale și internaționale

Comisia de la Veneţia are o nouă conducere, aleasă la sesiunea plenară din decembrie

Redacția14 decembrie 2025
Comisia de la Veneţia are o nouă conducere, aleasă la sesiunea plenară din decembrie

Pe scurt

Comisia de la Veneţia și-a ales noua conducere în cadrul sesiunii plenare din decembrie, fiind aleasă președintă Marta Cartabia, membră din partea Italiei din 2017, pentru un mandat de doi ani, alături de trei vicepreședinți: Renata Deskoska (Macedonia de Nord), Eirik Holmoyvik (Norvegia) și Timothy Otty (Regatul Unit). România este reprezentată cu mândrie prin Laura-Iuliana Scântei, judecător la Curtea Constituțională și membră titulară din 2024, care a fost aleasă în Biroul lărgit al Comisiei și desemnată președintă a Subcomisiei pentru Protecția Minorităților Naționale, având un mandat de doi ani. Selectarea liderilor a fost realizată de Comitetul Persoanelor Înțelepte, un grup format din experți de marca și foști președinți ai Comisiei, care a evaluat minuțios candidații pentru funcții cheie în scopul consolidării statului de drept și promovării drepturilor fundamentale. Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, cunoscută ca Organism consultativ al Consiliului Europei în materie constituțională, reunind 61 de membri din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei plus alte 15 state, are misiunea esențială de a oferi consultanță juridică și sprijin statelor pentru alinierea și adaptarea normelor juridice la standardele internaționale privind democrația, drepturile omului și statul de drept. Secretariatul său își are sediul la Strasbourg, iar sesiunile plenare se desfășoară trimestrial la Veneția, în Italia, asigurând astfel o platformă regională de excelență în domeniul drepturilor și democrației europene. Această nouă conducere reafirmă angajamentul ferm al Comisiei de la Veneția în promovarea valorilor democratice esențiale și întărește rolul României pe scena juridică europeană.

Comisia de la Veneţia are o nouă conducere, aleasă la sesiunea plenară din decembrie

Plenul Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept, cunoscută sub numele de Comisia de la Veneția, și-a desemnat o nouă conducere în cadrul celei mai recente sesiuni plenare, desfășurate în decembrie. Noua președintă a organismeului consultativ al Consiliului Europei în materie constituțională este Marta Cartabia, care va conduce Comisia pentru următorii doi ani. Cartabia, membră a Comisiei din partea Italiei încă din 2017, aduce o experiență bogată în domeniul dreptului constituțional european.

În același context, au fost aleși și trei vicepreședinți: Renata Deskoska (Macedonia de Nord), Eirik Holmoyvik (Norvegia) și Timothy Otty (Regatul Unit al Marii Britanii). Aceștia vor contribui la buna funcționare și la orientarea strategică a Comisiei în următorul mandat.

Un moment important pentru România l-a reprezentat alegerea doamnei Laura-Iuliana Scântei, judecător la Curtea Constituțională a României și membră a delegației României în Comisia de la Veneția, în Biroul lărgit (Enlarged Bureau) al acestui organism. Pe lângă această nominalizare, Scântei a fost desemnată președintă a Subcomisiei pentru Protecția Minorităților Naționale, pentru un mandat de doi ani. De remarcat este faptul că, începând cu anul 2024, Laura-Iuliana Scântei a devenit membru titular al Comisiei de la Veneția din partea României, pentru o perioadă de patru ani.

Procesul de selecție a noilor membri ai conducerii a fost realizat cu rigurozitate de către Comitetul Persoanelor Înțelepte (Committee of Wise Persons), un organism intern format din renumiți experți și foști președinți ai Comisiei de la Veneția. Aceștia au evaluat fiecare candidatură atent și au propus plenului doar acei membri care îndeplineau cele mai înalte criterii pentru ocuparea pozițiilor de președinte, vicepreședinte, membri ai Biroului de conducere și președinți ai subcomisiilor.

Într-o postare pe pagina sa oficială de Facebook, Laura-Iuliana Scântei și-a exprimat bucuria pentru această recunoaștere, subliniind că implicarea sa în activitatea Comisiei, dedicată promovării drepturilor fundamentale și consolidării statului de drept și a democrației, a fost apreciată și concretizată prin această alegere importantă.

Despre Comisia de la Veneția – un actor esențial în apărarea democrației și drepturilor omului

Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, cunoscută ca și Comisia de la Veneția, este organismul consultativ principal al Consiliului Europei în domeniul constituțional. Organizația funcționează pe baza unui acord extins și reunește 61 de membri: toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, la care se adaugă 15 state suplimentare. Rolul acesteia este să ofere asistență juridică statelor membre, în special celor care își doresc să-și alinieze cadrele juridice și instituționale la standardele europene și internaționale privind democrația, drepturile omului și respectarea statului de drept.

Sediul Secretariatului Comisiei se află la Strasbourg, Franța, în cadrul sediului Consiliului Europei, iar sesiunile plenare anuale se țin de patru ori pe an la Veneția, în prestigiosul sediu Scuola Grande di San Giovanni Evangelista. Aceste sesiuni oferă un prilej important pentru dezbatere și luare de decizii strategice privind sprijinul constituțional acordat statelor membre.

Noul mandat al conducerii Comisiei de la Veneția începe într-un moment crucial pentru multe state europene, unde consolidarea statului de drept și a democrației sunt priorități majore. Alegerea Martăi Cartabia și a echipei sale, alături de implicarea României prin Laura-Iuliana Scântei, reflectă angajamentul ferm al acestor experți în promovarea unor principii juridice solide și a protecției drepturilor fundamentale în Europa și dincolo de granițele ei.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleExtern

Articole similare

Ucraina primeşte încă două sisteme Patriot de la Germania

Ucraina primeşte încă două sisteme avansate de apărare antiaeriană Patriot din Germania, destinate protecţiei oraşelor şi infrastructurii critice, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării ucrainean. Această livrare face parte dintr-un memorandum recent de cooperare militară cu Germania, în baza căruia au fost semnate acorduri de peste 1,2 miliarde de euro, anunţate de ministrul ucrainean al Apărării, Denis Şmigal, pe 17 decembrie. Sisteme Patriot, cu o valoare estimată la circa un miliard de euro, sunt recunoscute pentru capacitatea lor de a intercepta ţinte aeriene rapide aflate la distanţe de până la 160 de kilometri, oferind astfel un nivel ridicat de protecţie împotriva ameninţărilor aeriene. Aceste echipamente, de fabricaţie americană, sunt dezvoltate şi asamblate de companiile RTX şi Lockheed Martin, iar includerea lor în arsenalul ucrainean consolidează semnificativ capacităţile defensive ale ţării în contextul actual al securităţii regionale. Astfel, sprijinul german continuă să joace un rol esenţial în întărirea rezilienţei Ucrainei, reflectând angajamentul solid al partenerilor săi în susţinerea suveranităţii şi securităţii naţionale.

Reţeta majorării TVA – Rusia creşte cota la 22% pentru a spori veniturile statului, în contextul războiului din Ucraina

Rusia a majorat cota TVA la 22% pentru a creşte veniturile statului, o măsură aprobată anul trecut şi menită să aducă în acest an aproximativ 1.187 miliarde de ruble (15 miliarde de dolari) la buget, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor occidentale care au generat inflaţie ridicată şi au impus cheltuieli semnificative pentru sectorul apărării şi securităţii, reprezentând 40% din bugetul guvernamental pe 2025. Deşi majorarea TVA a atras critici din partea mediului de afaceri şi consumatorilor afectaţi financiar, preşedintele Vladimir Putin a susţinut că această măsură este esenţială pentru echilibrarea bugetului naţional şi a promis o reducere a poverii fiscale pentru cetăţeni în viitor, solicitând totodată companiilor să-şi plătească taxele la timp pentru a preveni dezvoltarea economiei subterane. Ministerul de Finanţe a asigurat că angajamentele privind politica socială, sprijinul soldaţilor şi familiilor acestora vor fi respectate, iar cota redusă de TVA la 10% va fi menţinută pentru alimente, medicamente şi articole pentru copii, în ciuda anticipărilor consumatorilor că scumpirile vor afecta fiecare achiziţie. Astfel, măsura creşterii TVA reflectă o strategie guvernamentală de adaptare fiscală în condiţii dificile, prioritizând securitatea şi stabilitatea financiară a statului în perioada actuală.

Mesajul de la Papa Leon pentru omenire, de Anul Nou (VIDEO)

Papa Leon al XIV-lea a transmis un mesaj profund și plin de speranță cu ocazia Anului Nou 2026, marcând pentru prima dată această sărbătoare în calitate de papă, după alegerea sa din mai anul precedent. În cadrul celebrării tradiționale a Liturghiei în solemnitatea Mariei, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, la Bazilica Sfântul Petru din Vatican, pontiful american a invocat iubirea necondiționată a lui Dumnezeu, ilustrată prin imaginea copilului nou-născut și neajutorat, subliniind astfel puterea iertării ca un început de viață nouă pentru fiecare om. În fața a circa 5.000 de credincioși, Papa a îndemnat la apropierea de credință pentru a promova o pace „dezarmată și dezarmantă”, în mod special pentru cei mai vulnerabili, făcând un apel ca acest deziderat să devină angajamentul creștin pentru anul ce vine, în contextul încheierii Jubileului marcat de Papa Francisc. Mesajul său a coincis cu cea de-a 59-a Zi Mondială a Păcii, prilej cu care, în decembrie 2025, el a publicat un text în care avertizează cu privire la creșterea alarmantă a cheltuielilor militare globale cu 9,4% în 2024, o realitate care contrazice speranța și indică o criză a păcii în lume. Papa Leon al XIV-lea a denunțat normalizarea războaielor ca mijloc de a obține pacea și lipsa unor soluții constructive și reale, evidențiind drama destabilizării globale și justificările politice folosite de guverne pentru reînarmare în numele pericolului „celorlalți”. Astfel, mesajul său puternic rămâne un apel urgent pentru pace autentică, iertare și unitate, sugerând că anul 2026 trebuie să fie dedicat reconstruirii speranței și înţelegerii la nivel mondial, conform celor mai înalte valori creștine și umane.