Știri naționale și internaționale

Columbia va cumpăra avioane de vânătoare suedeze pentru care va plăti 4,3 miliarde de dolari, în contextul unei relații tensionate cu SUA

Redacția•15 noiembrie 2025

Pe scurt

Columbia a semnat un contract de principiu în aprilie cu compania suedeză Saab pentru achiziționarea a 17 avioane de vânătoare, în valoare de 4,3 miliarde de dolari, o decizie anunțată de președintele columbian Gustavo Petro și motivată prin necesitatea de a descuraja violența și agresiunile împotriva țării, indiferent de sursa lor, într-un context geopolitic din ce în ce mai instabil. În ciuda ofertelor primite din partea SUA și Franței, Bogota a ales să respingă aceste propuneri, fiind preocupată de prezența intensificată a forțelor americane în Caraibe, unde Washingtonul a desfășurat între septembrie o campanie aeriană împotriva unor nave acuzate fără dovezi concludente că aparțin traficanților de droguri, soldată cu distrugerea a cel puțin 21 de vase și moartea a circa 80 de persoane. Această operațiune a amplificat tensiunile regionale, mai ales între Columbia, Venezuela și SUA, Donald Trump acuzându-l pe liderul venezuelean Nicolás Maduro că ar conduce un cartel al drogurilor, în timp ce l-a etichetat pe președintele Petro drept un „baron al drogurilor” și a impus sancțiuni economice împotriva Columbiei, retrăgând-o de pe lista partenerilor Washingtonului în lupta antidrog și reducând ajutoarele financiare. Astfel, alegerea aeronavelor suedeze reflectă nu doar o politică de apărare strategică, ci și o poziționare a Columbiei în fața tensiunilor diplomatice și militare în regiune, marcând o schimbare semnificativă în relațiile sale externe.

Columbia achiziționează avioane de vânătoare suedeze în valoare de 4,3 miliarde de dolari, într-un context de tensiuni cu SUA

Columbia a decis să cumpere 17 avioane de luptă fabricate de compania suedeză Saab, într-un contract estimat la 4,3 miliarde de dolari, a anunțat recent președintele columbian Gustavo Petro, într-un mesaj transmis de la o bază militară. Acordul fusese stabilit printr-un acord de principiu în luna aprilie a acestui an.

Potrivit președintelui, noile aeronave vor avea un rol esențial în „descurajarea uciderii oamenilor” pe teritoriul național, dar și în prevenirea „agresiuni împotriva Columbiei, indiferent de originea lor”. Petro a subliniat că „într-o lume geopolitică aflată în dezordine, amenințările pot veni din orice direcție”, ceea ce justifică această investiție strategică în forțele aeriene ale țării.

În contextul acestei achiziții, este important de remarcat că Columbia a ales să respingă ofertele similare venite din partea Statelor Unite și Franței, două mari puteri care propuseseră sisteme de avioane de luptă alternative. Această decizie reflectă, în parte, un climat de înrăutățire a relațiilor diplomatice dintre Bogota și Washington.

Una dintre sursele de tensiune majoră este prezența și intervențiile militare extinse ale SUA în regiunea Caraibelor. Din septembrie, Statele Unite au inițiat o serie de raiduri aeriene asupra unor nave catalogate drept aparținând traficanților de droguri, deși au lipsit dovezi clare pentru aceste acuzații. În cadrul a aproximativ 20 de atacuri desfășurate în ape internaționale, cel puțin 21 de vase au fost distruse, provocând moartea a circa 80 de persoane. Aceste operațiuni au amplificat considerabil fricțiunile regionale, în special cu Venezuela.

Fostul președinte american Donald Trump și-a exprimat ferm poziția împotriva regimului venezuelean, acuzându-l pe Nicolas Maduro de conducerea unui cartel al drogurilor. Nu s-a oprit aici: Trump a lansat acuzații la adresa propriului său omolog columbian, catalogându-l drept „baron al drogurilor”, reproșându-i că nu face suficiente eforturi pentru a reduce producția de cocaină în Columbia. Ca urmare, SUA au aplicat sancțiuni economice asupra Columbiei și au exclus țara din lista aliaților în lupta contra drogurilor, reducând semnificativ asistența financiară acordată în acest scop.

Spre deosebire de parteneriatele tradiționale, decizia Columbiei de a miza pe tehnologia suedeză în domeniul apărării aeriene marchează o schimbare semnificativă pe scena geopolitică locală. Alegerea făcută de Bogota exprimă dorința de a-și asigura un grad mai mare de independență strategică, într-un climat regional marcat de divergențe și conflicte latente.

În concluzie, noul contract cu Saab reprezintă mai mult decât o simplă afacere militară; este o reacție a Columbiei la tensiunile întâmpinate cu partenerii tradiționali, în special cu Statele Unite, și o reafirmare a nevoii de a-și consolida securitatea într-un context internațional instabil.

Foto: Flickr

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleExtern

Articole similare

Ucraina primeşte încă două sisteme Patriot de la Germania

Ucraina primeşte încă două sisteme avansate de apărare antiaeriană Patriot din Germania, destinate protecţiei oraşelor şi infrastructurii critice, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării ucrainean. Această livrare face parte dintr-un memorandum recent de cooperare militară cu Germania, în baza căruia au fost semnate acorduri de peste 1,2 miliarde de euro, anunţate de ministrul ucrainean al Apărării, Denis Şmigal, pe 17 decembrie. Sisteme Patriot, cu o valoare estimată la circa un miliard de euro, sunt recunoscute pentru capacitatea lor de a intercepta ţinte aeriene rapide aflate la distanţe de până la 160 de kilometri, oferind astfel un nivel ridicat de protecţie împotriva ameninţărilor aeriene. Aceste echipamente, de fabricaţie americană, sunt dezvoltate şi asamblate de companiile RTX şi Lockheed Martin, iar includerea lor în arsenalul ucrainean consolidează semnificativ capacităţile defensive ale ţării în contextul actual al securităţii regionale. Astfel, sprijinul german continuă să joace un rol esenţial în întărirea rezilienţei Ucrainei, reflectând angajamentul solid al partenerilor săi în susţinerea suveranităţii şi securităţii naţionale.

Reţeta majorării TVA – Rusia creşte cota la 22% pentru a spori veniturile statului, în contextul războiului din Ucraina

Rusia a majorat cota TVA la 22% pentru a creşte veniturile statului, o măsură aprobată anul trecut şi menită să aducă în acest an aproximativ 1.187 miliarde de ruble (15 miliarde de dolari) la buget, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor occidentale care au generat inflaţie ridicată şi au impus cheltuieli semnificative pentru sectorul apărării şi securităţii, reprezentând 40% din bugetul guvernamental pe 2025. Deşi majorarea TVA a atras critici din partea mediului de afaceri şi consumatorilor afectaţi financiar, preşedintele Vladimir Putin a susţinut că această măsură este esenţială pentru echilibrarea bugetului naţional şi a promis o reducere a poverii fiscale pentru cetăţeni în viitor, solicitând totodată companiilor să-şi plătească taxele la timp pentru a preveni dezvoltarea economiei subterane. Ministerul de Finanţe a asigurat că angajamentele privind politica socială, sprijinul soldaţilor şi familiilor acestora vor fi respectate, iar cota redusă de TVA la 10% va fi menţinută pentru alimente, medicamente şi articole pentru copii, în ciuda anticipărilor consumatorilor că scumpirile vor afecta fiecare achiziţie. Astfel, măsura creşterii TVA reflectă o strategie guvernamentală de adaptare fiscală în condiţii dificile, prioritizând securitatea şi stabilitatea financiară a statului în perioada actuală.

Mesajul de la Papa Leon pentru omenire, de Anul Nou (VIDEO)

Papa Leon al XIV-lea a transmis un mesaj profund și plin de speranță cu ocazia Anului Nou 2026, marcând pentru prima dată această sărbătoare în calitate de papă, după alegerea sa din mai anul precedent. În cadrul celebrării tradiționale a Liturghiei în solemnitatea Mariei, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, la Bazilica Sfântul Petru din Vatican, pontiful american a invocat iubirea necondiționată a lui Dumnezeu, ilustrată prin imaginea copilului nou-născut și neajutorat, subliniind astfel puterea iertării ca un început de viață nouă pentru fiecare om. În fața a circa 5.000 de credincioși, Papa a îndemnat la apropierea de credință pentru a promova o pace „dezarmată și dezarmantă”, în mod special pentru cei mai vulnerabili, făcând un apel ca acest deziderat să devină angajamentul creștin pentru anul ce vine, în contextul încheierii Jubileului marcat de Papa Francisc. Mesajul său a coincis cu cea de-a 59-a Zi Mondială a Păcii, prilej cu care, în decembrie 2025, el a publicat un text în care avertizează cu privire la creșterea alarmantă a cheltuielilor militare globale cu 9,4% în 2024, o realitate care contrazice speranța și indică o criză a păcii în lume. Papa Leon al XIV-lea a denunțat normalizarea războaielor ca mijloc de a obține pacea și lipsa unor soluții constructive și reale, evidențiind drama destabilizării globale și justificările politice folosite de guverne pentru reînarmare în numele pericolului „celorlalți”. Astfel, mesajul său puternic rămâne un apel urgent pentru pace autentică, iertare și unitate, sugerând că anul 2026 trebuie să fie dedicat reconstruirii speranței și înţelegerii la nivel mondial, conform celor mai înalte valori creștine și umane.