Știri naționale și internaționale

Ce se întâmplă acum cu celebra stațiune Băile Herculane, lăsată în paragină. Hotelurile au fost confiscate

Redacția•15 noiembrie 2025

Pe scurt

Stațiunea Băile Herculane, odinioară celebră și vibrantă, se află acum într-o perioadă de tranziție după ce judecătorii români au dispus confiscarea a 19 imobile importante din zonă în folosul statului român, în cadrul unor măsuri menite să combată devalizarea patrimoniului local. Printre proprietățile confiscate se numără complexul hotelier renumit Hercules, hotelurile Ferdinand, Diana, Afrodita, Roman și Minerva, precum și băile termale Apollo, Hebe și Neptun, dar și sanatoriile, pavilioanele medicale, cazinoul emblematic și terenuri importante precum pădurile din Domogled sau cele de la Cerna. Aceste decizii judecătorești marchează un pas esențial în reabilitarea și revitalizarea faimoasei stațiuni balneare, lăsată în paragină mulți ani, oferind speranța unei reconversii care să recupereze potențialul turistic și istorico-cultural al zonei. Deși încă există provocări în calea restaurării acestor imobile și relansării serviciilor balneare, confiscarea semnifică un start crucial în procesul de redresare. Pentru detalii suplimentare despre pedepsele aplicate celor implicați în devalizarea Băilor Herculane, puteți consulta analiza completă pe site-ul Economedia, care oferă o privire detaliată asupra cazului și implicațiilor sale socio-economice. Acest eveniment reprezintă un moment important pentru turismul românesc, reflectând eforturile statului de a recupera și proteja un patrimoniu național valoros și a-l readuce în circuitul economic și cultural.

Stațiunea Băile Herculane, una dintre cele mai vechi și cunoscute din România, se află în continuare într-o stare de paragină, însă recent a fost făcut un pas important pentru readucerea acestei perle balneare în circuitul turistic. Curtea de Apel a decis confiscarea în folosul statului român a unui număr de 19 imobile de patrimoniu din stațiune, printre care o serie de hoteluri și băi termale reprezentative, dar și alte construcții cu valoare istorică și turistică.

Hotelurile și băile termale confiscate de instanță

Conform hotărârii judecătorești, printre proprietățile trecute în administrarea statului se numără hotelul complex Hercules, dar și hotelurile Ferdinand, Diana, Afrodita, Roman și Minerva. La acestea se adaugă unele dintre cele mai cunoscute băi termale ale stațiunii – Apollo, Hebe, Neptun, dar și sanatoriile, pavilioanele medicale folosite în trecut, precum și celebrul cazinou din Băile Herculane.

Lista oficială cuprinde imobilele următoare:

Clădirea Institutului Balnear de Tratament și Recuperare Medicală (IBTH)
Pădurea din Domogled care include Fabrica de Gheață
Pădurea de la Cerna și restaurantul Grota Haiducilor
Băile Termale Apollo și Baia Termală Hebe
Spitalul pentru militari, actual Pavilion 4
Sanatoriul medical balnear, Pavilionul 3 folosit în prezent ca Hotel Apollo
Stația de Pompe Neptun, suprafața aflată sub Băile Neptun și bazinul aferent
Cazinoul istoric al stațiunii
Sanatoriul Militar cu baie și curte, Pavilion 5
Hotelurile Diana, Roman, Afrodita, Minerva, Ferdinand și complexul hotelier Hercules
Baile Venera și Baia Diana
Clădirea Sediu Nou

Această decizie judicială vine în contextul investigării și sancționării unor acte de corupție și devalizare prin care patrimoniul Băilor Herculane a fost grav afectat în ultimii ani.

O stațiune lăsată să se degradeze

Băile Herculane au avut cu secole în urmă o reputație de stațiune balneară de top, vizitată de personalități din întreaga lume, pentru ape termale cu proprietăți curative și peisaje naturale spectaculoase. Însă, după perioada de după 1990, managementul și administrarea spitalelor, hotelurilor și ansamblurilor balneare au fost afectate de privatizări controversate și de ignorarea investițiilor de reabilitare.

Acest fapt a condus la degradarea rapidă a infrastructurii și a clădirilor istorice, multe dintre ele ajungând să fie abandonate. Oamenii pasionați de patrimoniu și turism au solicitat încă din anii anteriori o intervenție fermă a autorităților pentru salvarea stațiunii.

Care este rolul statului după confiscare?

Prin preluarea acestor imobile în proprietatea publică, autoritățile își propun să repună în funcțiune facilitățile de cazare și tratament și să readucă în circuitul turistic o stațiune cu potențial major. Deși procesul de restaurare și revitalizare este complex și costisitor, confiscarea reprezintă primul pas concret pentru stoparea pierderii acestui patrimoniu istoric.

Într-un raport ulterior, reprezentanții statului au anunțat că vor căuta finanțări pentru reabilitarea clădirilor și pentru redeschiderea treptată a serviciilor balneare, iar în paralel se va urmări și valorificarea turistică a zonei Domogled-Cerna, inclusiv a pădurilor și restaurantelor aferente.

Ce pedepse au fost aplicate în cazul devalizării

Pe lângă confiscarea imobilelor, persoanele responsabile de gestionarea defectuoasă și de corupția din cadrul administrației Băilor Herculane au fost condamnate la pedepse penale. Mai multe detalii despre aceste sancțiuni puteți găsi în materialele Economedia, care au urmărit îndeaproape dosarul.

Concluzie

Stațiunea Băile Herculane se află acum la un punct de cotitură, după ani de neglijență și degradare. Decizia instanței de a confisca cele 19 imobile în folosul statului oferă o șansă reală pentru salvarea trecutului său glorios și pentru renașterea pe piața turistică românească. Rămâne de urmărit cum vor evolua lucrurile în următorii ani și cât de rapid vor fi implementate proiectele de reabilitare pentru această bijuterie balneară a țării noastre.

Pentru mai multe detalii despre pedepsele aplicate celor implicați în devalizarea Băilor Herculane, puteți consulta articolul complet pe site-ul Economedia.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomie

Articole similare

Proprietarii de benzinării Lukoil din SUA sunt afectaţi de incertitudine din cauza sancţiunilor impuse Rusiei

Proprietarii benzinăriilor Lukoil din SUA se confruntă cu o incertitudine majoră ca urmare a sancțiunilor impuse Rusiei de administrația Trump, menite să limiteze veniturile Kremlinului în contextul războiului din Ucraina. Aceste măsuri nu au afectat doar sediile și activele internaționale ale Lukoil, ci au generat haos printre cei aproape 200 de micii francizați americani, care se văd nevoiți să accepte plăți preponderent în numerar din cauza temerilor băncilor și companiilor de carduri de credit, afectând serios fluxul financiar al afacerilor lor. Deși Casa Albă a scutit benzinăriile de sancțiuni directe, impactul negativ al boicoturilor și al reacției publice a dus la scăderea încrederii clienților, iar ultimele sancțiuni au determinat unele instituții financiare să rupă legăturile cu Lukoil, complicând și mai mult gestionarea tranzacțiilor și aprovizionarea cu combustibil. Situația geopolitică delicată, influențată de războiul prelungit din Ucraina, și termenul limită din 2026 pentru vânzarea benzinăriilor Lukoil sporesc nesiguranța privind viitorul brandului pe piața americană. Francizații, care au semnat contracte clasice de închiriere și finanțare pe termen scurt cu Lukoil North America, se organizează pentru a face față crizei, exprimându-și temerile la întâlniri și căutând soluții legale, în timp ce compania rusă încearcă să-și vândă activele internaționale într-un proces care se anunță îndelungat și complex. Acest context afectează direct afacerile unor familii americane și ridică întrebări fundamentale despre continuitatea și identitatea lanțului de benzinării, mulți proprietari sperând să găsească un cumpărător care să permită schimbarea numelui și stabilitatea pe termen lung, iar unii chiar dispunându-se să cumpere direct stațiile, deși această variantă presupune costuri ridicate. Astfel, povestea benzinăriilor Lukoil din SUA reflectă o confruntare dură între politici internaționale și realitățile economice ale micilor afaceri, cu un impact profund și de lungă durată asupra mediului de business american.

Acord între Germania și Marea Britanie pentru achiziții de piese avansate de artilerie

Germania și Marea Britanie au încheiat un acord important pentru achiziționarea unor piese avansate de artilerie, ceea ce va permite armatei britanice accesul la o demonstrație timpurie a capabilităților sistemului RCH 155, în timp ce Germania va primi două unități pentru testare, conform unui comunicat al Ministerului Apărării. Acest sistem de artillerie de ultimă generație, produs de grupul franco-german de apărare KNDS împreună cu compania germană Rheinmetall, se remarcă prin faptul că poate trage opt runde pe minut în mișcare, funcționează eficient cu un echipaj format din doar doi membri și are autonomia de a parcurge până la 700 km fără a necesita realimentare. Această colaborare între cele două națiuni subliniază angajamentul lor pentru modernizarea capacităților militare și pentru consolidarea securității prin tehnologii avansate, fiind un pas major în domeniul apărării europene. Acordul oferă astfel o perspectivă clară asupra evoluției strategice în artilerie și contribuie la întărirea parteneriatului militar bilateral, aspect valoros în contextul actual geopolitic.

Prima centrală nucleară din Turcia ar urma să devină operaţională în 2026

Prima centrală nucleară din Turcia, construită de compania rusă Rosatom la Akkuyu, în provincia Mersin de pe coasta Mediteranei, urma iniţial să devină operaţională în 2024, însă lansarea sa a fost amânată, iar acum se preconizează că va intra în funcţiune în perioada 2026-2027, cu o finanţare externă estimată între 4 şi 5 miliarde de dolari pentru 2026. Această centrală, cu o capacitate impresionantă de 4.800 MW, face parte dintr-un plan mai amplu al Turciei, care vizează dezvoltarea unor capacităţi nucleare ce depăşesc 20 GW până în anul 2050. În paralel, Ankara este în negocieri cu firme din Coreea de Sud, China, Rusia şi Statele Unite pentru proiecte nucleare noi în provincia Sinop şi în regiunea Tracia, urmărind obţinerea celor mai competitive oferte. Pe lângă energia nucleară, ministrul Energiei turc, Bayraktar, a anunţat şi discuţii cu compania ACWA Power din Arabia Saudită privind realizarea unor parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 5.000 MW, primul acord urmând să fie încheiat în primul trimestru al anului 2026 pentru o fază iniţială de 2.000 MW, dezvoltate în zonele Sivas şi Taseli. Totodată, Turcia explorează şi alte parteneriate pentru proiecte de energie solară şi stocare, cu investiţii estimate între 1,5 şi 2 miliarde de dolari. Astfel, politica energetică a Turciei combină dezvoltarea energiei nucleare cu proiecte vaste în sectorul energiei regenerabile, consolidându-şi strategia de a deveni un lider regional în domeniul energiei curate şi securizate.