Știri naționale și internaționale

Bulgaria – Anchetă privind presupusa influenţă în ţară a lui George Soros

Redacția•06 noiembrie 2025

Pe scurt

În Bulgaria a fost aprobată o comisie parlamentară controversată, cu sprijinul a 111 deputaţi din 205 prezenţi, care are misiunea să investigheze presupusa influenţă a miliardarului George Soros în ţară, analizând legăturile sale cu partide politice, magistraţi, mass-media, instituţii de învăţământ şi structuri de afaceri. Iniţiativa a venit din partea partidului DPS-Nou Început, condus de oligarhul Delian Peevski, sancţionat de SUA şi Regatul Unit pentru corupţie, şi susţinut de coaliţia guvernamentală formată din GERB, Partidul Socialist pro-rus şi ITN. Opoziţia proeuropeană continuă să critice dur comisia, catalogând-o drept o propagandă bazată pe teorii ale conspiraţiei, mai ales că Fundaţia pentru o Societate Deschisă a lui Soros, activă în Bulgaria încă din 1990 şi implicată în proiecte de educaţie, drepturile omului şi incluziune a minorităţilor, este considerată o organizaţie care promovează democraţia şi luptă împotriva corupţiei. Peevski, care deţine o influenţă considerabilă asupra sistemului judiciar şi mass-media bulgare, a anunţat încă de la începutul anului că va elimina influenţa lui Soros dacă va ajunge la putere, acuzându-l de conexiuni cu proprietari ai unor instituţii media critice la adresa sa. De asemenea, două vicepremieri pro-comisie au fost anterior directori în Fundaţia Soros, iar asemenea atacuri sunt folosite frecvent de politicieni bulgari pentru a-şi apăra imaginea în faţa acuzaţiilor de corupţie. Contextul european adaugă tensiune, după ce guvernul Ungar a forţat mutarea Universităţii Centrale Europene, fondată de Soros, de la Budapesta la Viena în 2017, iar figura lui Soros, un evreu maghiar în vârstă de 94 de ani, rămâne un subiect central în conflictele politice din Europa de Est, fiind acuzat de finanţarea reţelelor ce promovează schimbări sociale şi culturale. În plus, fundaţia sa a fost vizată şi de investigaţii în Statele Unite în timpul administraţiei Trump, făcând din acest caz unul amplu, cu impact major asupra imaginii politice şi sociale din regiune. Această anchetă amplifică lupta pentru influenţă în Bulgaria şi ridică întrebări importante despre transparenţă, corupţie şi libertatea media.

Bulgaria inițiază o anchetă privind presupusa influență a lui George Soros în țară

Parlamentul bulgar a aprobat miercuri, prin vot, înființarea unei comisii care să analizeze posibila influență exercitată de miliardarul George Soros în diverse domenii din Bulgaria. Din cei 205 deputați prezenți, 111 au votat în favoarea inițiativei, în timp ce 51 s-au opus, iar 43 s-au abținut, conform relatărilor ziarului Banker.

O decizie promovată de DPS-Nou Început și susținută de guvernul de coaliție

Crearea comisiei a fost impulsionată în principal de partidul DPS-Nou Început, condus de controversatul oligarh Delian Peevski, sancționat atât de Statele Unite, cât și de Regatul Unit pentru practicile sale corupte, conform agenției Agerpres. Partidul său susține actualul guvern de coaliție format din conservator-populistul GERB, Partidul Socialist cu orientare pro-rusă și mișcarea antisistem ITN.

Pe de altă parte, opoziția proeuropeană Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democratică (PP-DB) a criticat vehement această inițiativă, considerând-o o manevră politică ce riscă să afecteze imaginea țării și să submineze valorile democratice.

Obiectivul comisiei: investigarea legăturilor lui Soros în Bulgaria

Comisia, care va funcționa pentru o perioadă de trei luni, are ca scop investigarea surselor de finanțare și eventualele conexiuni ale lui George Soros cu partide politice, magistrați, instituții educaționale, mass-media, grupuri de afaceri și autorități publice.

Delian Peevski, perceput ca fiind un actor influent în sistemul judiciar și în mass-media din Bulgaria, și-a exprimat încă din ianuarie angajamentul de a elimina această așa-zisă influență a lui Soros în cazul în care ajunge la putere. În opinia sa, miliardarul american ar avea legături strânse cu Ivo Prokopiev, proprietarul a două instituții media care au adus în atenție afacerile și interesele economice ascunse ale lui Peevski.

Fundația pentru o Societate Deschisă și reacțiile societății civile

Fundația pentru o Societate Deschisă, inițiată de Soros în Bulgaria în anul 1990, imediat după încheierea regimului comunist, este recunoscută pentru susținerea proiectelor în domeniul educației, drepturilor omului și luptei împotriva discriminării minorității rome.

Comitetul Helsinki din Bulgaria, un ONG dedicat drepturilor omului, a criticat dur înființarea comisiei, calificând-o drept o acțiune bazată pe „teorii ale conspirației”. Potrivit acestora, Fundația Soros contribuie la promovarea democrației și la combaterea corupției, iar atacurile politice asupra miliardarului reprezintă o amenințare pentru valorile democratice din Bulgaria.

Context și implicații politice

Criticile la adresa lui George Soros și presupusele sale influențe au fost folosite frecvent de politicienii bulgari drept „scut” împotriva acuzațiilor legate de corupție și abuzuri de putere. Interesant este faptul că doi vicepremieri care au susținut crearea acestei comisii au fost anterior directori ai Fundației pentru o Societate Deschisă, înainte de a se implica în politică.

Pe plan regional, presa EFE amintește că presiunile exercitate de guvernul ungar au determinat mutarea sediului Universității Central Europene, fondată de Soros, din Budapesta la Viena, în anul 2017.

George Soros – o figură controversată în Europa de Est

George Soros, acum în vârstă de 94 de ani, născut în Ungaria, rămâne o figură polarizantă în Europa de Est. În numeroase campanii electorale, este frecvent acuzat de finanțarea rețelelor de jurnaliști și activiști care promovează schimbarea valorilor tradiționale ale societăților din această zonă. De asemenea, în timpul administrației președintelui american Donald Trump, au fost demarate investigații asupra fundației sale.

În concluzie, înființarea acestei comisii în Bulgaria aduce în prim-plan tensiunile politice și sociale legate de influența unor figuri externe asupra deciziilor interne ale statului, precum și polarizarea din societate privind valorile democratice și transparența instituțiilor publice.

Acest articol a fost redactat pentru a oferi o imagine clară și echilibrată asupra recentelor evoluții politice din Bulgaria privind controversa legată de George Soros și presupusa sa influență în țară.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleExtern

Articole similare

Ucraina primeşte încă două sisteme Patriot de la Germania

Ucraina primeşte încă două sisteme avansate de apărare antiaeriană Patriot din Germania, destinate protecţiei oraşelor şi infrastructurii critice, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării ucrainean. Această livrare face parte dintr-un memorandum recent de cooperare militară cu Germania, în baza căruia au fost semnate acorduri de peste 1,2 miliarde de euro, anunţate de ministrul ucrainean al Apărării, Denis Şmigal, pe 17 decembrie. Sisteme Patriot, cu o valoare estimată la circa un miliard de euro, sunt recunoscute pentru capacitatea lor de a intercepta ţinte aeriene rapide aflate la distanţe de până la 160 de kilometri, oferind astfel un nivel ridicat de protecţie împotriva ameninţărilor aeriene. Aceste echipamente, de fabricaţie americană, sunt dezvoltate şi asamblate de companiile RTX şi Lockheed Martin, iar includerea lor în arsenalul ucrainean consolidează semnificativ capacităţile defensive ale ţării în contextul actual al securităţii regionale. Astfel, sprijinul german continuă să joace un rol esenţial în întărirea rezilienţei Ucrainei, reflectând angajamentul solid al partenerilor săi în susţinerea suveranităţii şi securităţii naţionale.

Reţeta majorării TVA – Rusia creşte cota la 22% pentru a spori veniturile statului, în contextul războiului din Ucraina

Rusia a majorat cota TVA la 22% pentru a creşte veniturile statului, o măsură aprobată anul trecut şi menită să aducă în acest an aproximativ 1.187 miliarde de ruble (15 miliarde de dolari) la buget, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor occidentale care au generat inflaţie ridicată şi au impus cheltuieli semnificative pentru sectorul apărării şi securităţii, reprezentând 40% din bugetul guvernamental pe 2025. Deşi majorarea TVA a atras critici din partea mediului de afaceri şi consumatorilor afectaţi financiar, preşedintele Vladimir Putin a susţinut că această măsură este esenţială pentru echilibrarea bugetului naţional şi a promis o reducere a poverii fiscale pentru cetăţeni în viitor, solicitând totodată companiilor să-şi plătească taxele la timp pentru a preveni dezvoltarea economiei subterane. Ministerul de Finanţe a asigurat că angajamentele privind politica socială, sprijinul soldaţilor şi familiilor acestora vor fi respectate, iar cota redusă de TVA la 10% va fi menţinută pentru alimente, medicamente şi articole pentru copii, în ciuda anticipărilor consumatorilor că scumpirile vor afecta fiecare achiziţie. Astfel, măsura creşterii TVA reflectă o strategie guvernamentală de adaptare fiscală în condiţii dificile, prioritizând securitatea şi stabilitatea financiară a statului în perioada actuală.

Mesajul de la Papa Leon pentru omenire, de Anul Nou (VIDEO)

Papa Leon al XIV-lea a transmis un mesaj profund și plin de speranță cu ocazia Anului Nou 2026, marcând pentru prima dată această sărbătoare în calitate de papă, după alegerea sa din mai anul precedent. În cadrul celebrării tradiționale a Liturghiei în solemnitatea Mariei, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, la Bazilica Sfântul Petru din Vatican, pontiful american a invocat iubirea necondiționată a lui Dumnezeu, ilustrată prin imaginea copilului nou-născut și neajutorat, subliniind astfel puterea iertării ca un început de viață nouă pentru fiecare om. În fața a circa 5.000 de credincioși, Papa a îndemnat la apropierea de credință pentru a promova o pace „dezarmată și dezarmantă”, în mod special pentru cei mai vulnerabili, făcând un apel ca acest deziderat să devină angajamentul creștin pentru anul ce vine, în contextul încheierii Jubileului marcat de Papa Francisc. Mesajul său a coincis cu cea de-a 59-a Zi Mondială a Păcii, prilej cu care, în decembrie 2025, el a publicat un text în care avertizează cu privire la creșterea alarmantă a cheltuielilor militare globale cu 9,4% în 2024, o realitate care contrazice speranța și indică o criză a păcii în lume. Papa Leon al XIV-lea a denunțat normalizarea războaielor ca mijloc de a obține pacea și lipsa unor soluții constructive și reale, evidențiind drama destabilizării globale și justificările politice folosite de guverne pentru reînarmare în numele pericolului „celorlalți”. Astfel, mesajul său puternic rămâne un apel urgent pentru pace autentică, iertare și unitate, sugerând că anul 2026 trebuie să fie dedicat reconstruirii speranței și înţelegerii la nivel mondial, conform celor mai înalte valori creștine și umane.