Știri naționale și internaționale

Austria – Guvernatorul Băncii Naţionale cere autorităților de la Viena să revină asupra opoziţiei faţă de acordul cu ţările Mercosur

Redacția•29 decembrie 2025

Pe scurt

Guvernatorul Băncii Naționale a Austriei, Martin Kocher, face un apel către autoritățile de la Viena să își reconsideră opoziția față de acordul comercial cu țările Mercosur, negociat timp de 25 de ani și care oferă Uniunii Europene oportunitatea de a-și extinde exporturile de mașini, utilaje, vinuri și băuturi spirtoase în America Latină, în schimbul facilitării importului de produse agricole sud-americane precum carne, zahăr, orez, miere și soia, ceea ce ar putea afecta unele sectoare agricole europene. Deși aprobarea acestui acord necesită o majoritate calificată a 15 membri ai UE, reprezentând 65% din populația blocului, țări precum Italia, Franța, Polonia, Ungaria și Austria se opun momentan, iar guvernul de la Viena este obligat prin lege să mențină această poziție. Cu toate acestea, Kocher susține că începând din 2019, când parlamentul austriac și-a exprimat opoziția, s-au produs schimbări semnificative în acord, care acum include garanții importante pentru protecția fermierilor, biodiversitate și pădurea tropicală, iar un eventual eșec al acordului ar putea deschide calea unor puteri precum China să umple golul, fără a se aplica standardele stricte privind drepturile omului și protecția mediului negociate în prezent. El avertizează totodată asupra unor așteptări moderate privind creșterea economică europeană, afectată de factori structurali precum îmbătrânirea populației și costurile ridicate ale energiei, și speră să convingă Austria să accepte acordul, care, deși a fost amânat de Comisia Europeană până în ianuarie din cauza opoziției unor state membre, reprezintă o oportunitate crucială pentru Europa într-o lume economică aflată în schimbare.

Austria: Guvernatorul Băncii Naţionale îndeamnă Viena să-şi revizuiască opoziţia faţă de acordul cu ţările Mercosur

Guvernatorul Băncii Naţionale a Austriei, Martin Kocher, a solicitat autorităţilor de la Viena să reevalueze poziţia de respingere a acordului comercial cu blocul Mercosur, argumentând că această înţelegere, negociată timp de un sfert de secol, reprezintă o oportunitate importantă pentru economia austrieacă şi cea europeană.

Acordul Mercosur şi avantajele comerciale pentru UE

Acordul de liber schimb între Uniunea Europeană şi ţările Mercosur — Brazilia, Argentina, Paraguay şi Uruguay — deschide calea exporturilor mai extinse de maşini, utilaje, vinuri şi băuturi spirtoase către America Latină. În schimb, produce facilităţi pentru importul de produse agricole sud-americane, precum carne, zahăr, orez, miere şi soia. Aceste schimburi ridică însă îngrijorări privind potenţialul impact negativ asupra anumitor sectoare agricole din UE.

Pentru ca acordul să fie adoptat, este necesară obţinerea unei majorităţi calificate de cel puţin 15 state membre, care să reprezinte cel puţin 65% din populaţia totală a UE. Însă până acum, unele dintre cele mai mari economii europene — Italia, Franţa, Polonia şi Ungaria — şi-au exprimat opoziţia faţă de intrarea în vigoare a acestui pact comercial. Austria, conform legislaţiei interne, trebuie să se alinieze acestei poziţii critice.

Poziţia Austriei şi apelul guvernatorului ONB

Cu toate acestea, Martin Kocher a evidenţiat că, pentru o ţară mică şi orientată spre export, precum Austria, ar fi imposibil să rateze această şansă economică de amploare. „Este o oportunitate pe care pur şi simplu nu ne-o putem permite să o pierdem”, a declarat el.

În 2019, parlamentul austriac adoptase o rezoluţie clară împotriva semnării acordului cu Mercosur, iar guvernul de la Viena a reafirmat constant această atitudine de atunci. Totuşi, guvernatorul Băncii Naţionale a remarcat că au intervenit schimbări semnificative de la acea dată. „Acesta nu mai este acelaşi acord de acum câţiva ani”, a explicat Kocher, subliniind că au fost introduse clauze noi de protecţie pentru agricultori.

Clauze de protecţie şi garanţii pentru mediu

Printre evoluţiile pozitive se numără măsurile de siguranţă menite să protejeze fermierii europeni, precum şi angajamente clare privind conservarea pădurilor tropicale şi biodiversitatea. „Acordul a evoluat într-un mod favorabil, inclusiv în privinţa promovării standardelor de mediu şi a biodiversităţii”, a spus guvernatorul ONB.

El a avertizat că, dacă acest pact comercial nu va fi ratificat, există riscul ca teritorii mari să fie penetrate de alte puteri economice, cum ar fi China, care pot nu vor respecta criteriile stricte privind drepturile omului şi protecţia mediului stipulate în acord.

Din acest motiv, Martin Kocher a exprimat speranţa că va putea convinge şi autorităţile austriece să reconsidere poziţia actuală, adoptând o atitudine mai deschisă faţă de pactul comercial cu Mercosur.

Perspective economice şi provocări structurale

Pe de altă parte, guvernatorul ONB a tras un semnal de alarmă cu privire la aşteptările privind creşterea economică europeană, apreciind că Europa trebuie să-şi ajusteze aşteptările în faţa unor provocări structurale majore. Factorii precum îmbătrânirea populaţiei şi preţurile ridicate la energie vor contribui la încetinirea ritmului de creştere pe termen mediu comparativ cu anii anteriori.

„O parte importantă din această dinamică este legată de schimbările demografice, în special de retragerea graduală din activitate a generaţiei baby boomers”, a menţionat Kocher.

Situaţia actuală privind semnarea acordului

Comisia Europeană intenţiona iniţial să finalizeze acordul cu blocul Mercosur până la sfârşitul anului trecut, însă semnarea a fost amânată până pe 12 ianuarie 2024, din cauza opoziţiei manifestate în principal de Franţa şi Italia.

Austria, unul dintre membrii UE cu o poziţie fermă împotriva acordului, are în prezent în faţă oportunitatea de a-şi reevalueze atitudinea, în lumina modificărilor aduse pactului şi a contextului internaţional care se schimbă rapid. Guvernatorul Băncii Naţionale austriece însăşi consideră că o deschidere în acest sens ar putea aduce beneficii economice importante, inclusiv pentru fermierii şi companiile exportatoare austriece.

În concluzie, discuţiile despre acordul cu Mercosur rămân esenţiale şi în 2024, cu potenţialul de a modifica fundamental relaţiile comerciale dintre Uniunea Europeană şi America Latină, într-un moment în care dinamica economică globală impune găsirea unor noi parteneriate sustenabile şi avantajoase.

Articol redactat pe baza informaţiilor dintr-un material Agerpres şi surse oficiale din Austria.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleExtern

Articole similare

Ucraina primeşte încă două sisteme Patriot de la Germania

Ucraina primeşte încă două sisteme avansate de apărare antiaeriană Patriot din Germania, destinate protecţiei oraşelor şi infrastructurii critice, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării ucrainean. Această livrare face parte dintr-un memorandum recent de cooperare militară cu Germania, în baza căruia au fost semnate acorduri de peste 1,2 miliarde de euro, anunţate de ministrul ucrainean al Apărării, Denis Şmigal, pe 17 decembrie. Sisteme Patriot, cu o valoare estimată la circa un miliard de euro, sunt recunoscute pentru capacitatea lor de a intercepta ţinte aeriene rapide aflate la distanţe de până la 160 de kilometri, oferind astfel un nivel ridicat de protecţie împotriva ameninţărilor aeriene. Aceste echipamente, de fabricaţie americană, sunt dezvoltate şi asamblate de companiile RTX şi Lockheed Martin, iar includerea lor în arsenalul ucrainean consolidează semnificativ capacităţile defensive ale ţării în contextul actual al securităţii regionale. Astfel, sprijinul german continuă să joace un rol esenţial în întărirea rezilienţei Ucrainei, reflectând angajamentul solid al partenerilor săi în susţinerea suveranităţii şi securităţii naţionale.

Reţeta majorării TVA – Rusia creşte cota la 22% pentru a spori veniturile statului, în contextul războiului din Ucraina

Rusia a majorat cota TVA la 22% pentru a creşte veniturile statului, o măsură aprobată anul trecut şi menită să aducă în acest an aproximativ 1.187 miliarde de ruble (15 miliarde de dolari) la buget, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor occidentale care au generat inflaţie ridicată şi au impus cheltuieli semnificative pentru sectorul apărării şi securităţii, reprezentând 40% din bugetul guvernamental pe 2025. Deşi majorarea TVA a atras critici din partea mediului de afaceri şi consumatorilor afectaţi financiar, preşedintele Vladimir Putin a susţinut că această măsură este esenţială pentru echilibrarea bugetului naţional şi a promis o reducere a poverii fiscale pentru cetăţeni în viitor, solicitând totodată companiilor să-şi plătească taxele la timp pentru a preveni dezvoltarea economiei subterane. Ministerul de Finanţe a asigurat că angajamentele privind politica socială, sprijinul soldaţilor şi familiilor acestora vor fi respectate, iar cota redusă de TVA la 10% va fi menţinută pentru alimente, medicamente şi articole pentru copii, în ciuda anticipărilor consumatorilor că scumpirile vor afecta fiecare achiziţie. Astfel, măsura creşterii TVA reflectă o strategie guvernamentală de adaptare fiscală în condiţii dificile, prioritizând securitatea şi stabilitatea financiară a statului în perioada actuală.

Mesajul de la Papa Leon pentru omenire, de Anul Nou (VIDEO)

Papa Leon al XIV-lea a transmis un mesaj profund și plin de speranță cu ocazia Anului Nou 2026, marcând pentru prima dată această sărbătoare în calitate de papă, după alegerea sa din mai anul precedent. În cadrul celebrării tradiționale a Liturghiei în solemnitatea Mariei, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, la Bazilica Sfântul Petru din Vatican, pontiful american a invocat iubirea necondiționată a lui Dumnezeu, ilustrată prin imaginea copilului nou-născut și neajutorat, subliniind astfel puterea iertării ca un început de viață nouă pentru fiecare om. În fața a circa 5.000 de credincioși, Papa a îndemnat la apropierea de credință pentru a promova o pace „dezarmată și dezarmantă”, în mod special pentru cei mai vulnerabili, făcând un apel ca acest deziderat să devină angajamentul creștin pentru anul ce vine, în contextul încheierii Jubileului marcat de Papa Francisc. Mesajul său a coincis cu cea de-a 59-a Zi Mondială a Păcii, prilej cu care, în decembrie 2025, el a publicat un text în care avertizează cu privire la creșterea alarmantă a cheltuielilor militare globale cu 9,4% în 2024, o realitate care contrazice speranța și indică o criză a păcii în lume. Papa Leon al XIV-lea a denunțat normalizarea războaielor ca mijloc de a obține pacea și lipsa unor soluții constructive și reale, evidențiind drama destabilizării globale și justificările politice folosite de guverne pentru reînarmare în numele pericolului „celorlalți”. Astfel, mesajul său puternic rămâne un apel urgent pentru pace autentică, iertare și unitate, sugerând că anul 2026 trebuie să fie dedicat reconstruirii speranței și înţelegerii la nivel mondial, conform celor mai înalte valori creștine și umane.