Știri locale • Cluj și județul Cluj29 august 2026
CJ24
CJ24
știri locale
Meniu
Știrile zilei în ClujȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și Cultură în Cluj-NapocaBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

ANAT susține că declarațiile din ultimele zile făcute de ministrul Economiei privind „ţepele” din turism sunt nefondate, populiste și greșite din punct de vedere juridic

Redacția•30 octombrie 2025
ANAT susține că declarațiile din ultimele zile făcute de ministrul Economiei privind „ţepele” din turism sunt nefondate, populiste și greșite din punct de vedere juridic

Pe scurt

ANAT contestă ferm recentele acuzații ale ministrului Economiei, Radu Miruță, cu privire la responsabilitatea asociației și a președintelui Alin Burcea pentru problemele din turism, considerându-le nefondate, populiste și juridic incorecte. Organizația subliniază că supravegherea și controlul agențiilor de turism sunt sarcini ale Ministerului Economiei, care dispune de structuri adecvate precum Direcția Control și Direcția Autorizare pentru a evita insolvențele agențiilor, și că au fost implementate sisteme digitale de raportare pentru o analiză eficientă a datelor. Cu toate acestea, ANAT acuză ministerul de inactivitate, în ciuda informațiilor disponibile, preferând să găsească vinovați prin ieșiri mediatice. ANAT amintește că, în urma Directivei (UE) 2015/2302, toate țările membre trebuiau să asigure protecția plăților turiștilor, însă implementarea în România a fost superficială, fără adaptare la piața locală. De asemenea, ANAT se apără, amintind că este o asociație patronală, nu una de stat, și că nu dispune de competențe economice sau financiare asupra membrilor săi, iar atunci când au apărut dificultăți, agențiile au oferit sprijin turiștilor afectati, în timp ce ministerul nu a luat măsuri. Acest atac public a fost catalogat drept o tentativă de intimidare, depășind limitele dialogului instituțional într-un context în care Ministerul a ignorat adaptarea legislației europene la realitățile locale, aruncând responsabilitatea în sistemul existent al pieței.

ANAT susține că declarațiile din ultimele zile făcute de ministrul Economiei privind „ţepele” din turism sunt nefondate, populiste și greșite din punct de vedere juridic

În ultimele zile, Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, a stârnit controverse prin acuzațiile pe care le-a adus Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) și președintelui acesteia, Alin Burcea. Ministrul a declarat că ANAT are responsabilități în ceea ce privește așa-numitele „țepe” din turism, însă ANAT consideră aceste afirmații ca fiind lipsite de fundament și juridic greșite, potrivit unui comunicat de presă emis de organizație, preluat de Agerpres.

Confuzie și Spectacol Mediatic

ANAT argumentează că ministrul Miruță confundă atribuțiile ministerului său cu rolul unei asociații patronale, ceea ce duce la un spectacol mediatic lipsit de corectitudine administrativă. În opinia ANAT, responsabilitatea supravegherii agențiilor de turism revine în exclusivitate ministerului, prin structurile sale dedicate: Direcția Control, care se ocupă cu verificarea respectării legislației și soluționarea sesizărilor, și Direcția Autorizare și Monitorizare, care gestionează licențele și clasificările unităților turistice.

Ministerul dispune de toate instrumentele necesare pentru a preveni cazurile de insolvență care afectează turiștii. De asemenea, a fost dezvoltat un sistem digital de raportare care permite analiza informațiilor transmise lunar de agențiile de turism, precum volumul vânzărilor și sumele încasate în avans.

Neimplicarea Ministerului

ANAT subliniază că, în ciuda acestor instrumente, ministerul nu utilizează datele disponibile pentru a preveni problemele, preferând să identifice alți responsabili pentru propriile omisiuni. Ministerul este acuzat că nu monitorizează eficient activitatea agențiilor, deși ar avea capacitatea și resursele să o facă. Informațiile despre polițele de asigurare, care anterior erau publice, sunt acum accesibile doar funcționarilor ministeriali.

După adoptarea Directivei UE 2015/2302, care impune protejarea sumelor plătite de turiști în caz de insolvență, România ar fi trebuit să dezvolte un mecanism eficient de garantare. ANAT susține, însă, că implementarea acestei directive la nivel local a fost ineficientă, fiind limitată la copierea cerințelor directivei europene, fără a le adapta la realitățile pieței românești.

Rolul ANAT și Dreptul la Opinie

Asociația Națională a Agențiilor de Turism accentuează că nu este o instituție de stat, ci o organizație patronală care nu are atribuții de control asupra membrilor săi. Legea Concurenței interzice colectarea datelor comerciale ale operatorilor privați, iar ANAT își asumă rolul de a reprezenta și de a colabora cu autoritățile, și nu de a le înlocui.

În ciuda neimplicării ministerului, agențiile de turism au fost cele care au intervenit pentru a sprijini turiștii afectați, în timp ce ministerul se limita la acuzații. ANAT consideră ieșirile publice ale ministrului Miruță ca fiind o tentativă de intimidare a unei organizații care își exercită dreptul de a critica și de a exprima opinii legitime față de politicile guvernamentale.

Aceasta este a doua replică transmisă de ANAT în doar două zile, într-un efort de a clarifica și a readuce discuția la un cadru instituțional adecvat. Criticile anterioare au avut un ton mai dur, fiind marcate de nemulțumirile exprimate de președintele Alin Burcea.

Concluzie

Acest conflict evidențiază tensiunile dintre sectorul public și cel privat în domeniul turismului și subliniază necesitatea unui dialog constructiv și bazat pe fapte concrete. În loc să caute vinovați, MINISTERUL trebuie să își îmbunătățească mecanismele de supraveghere, pentru a proteja turiștii și a asigura un mediu de afaceri corect.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleTurism

Articole similare

Câți bani au cheltuit străinii care au venit cu afaceri în România

În trimestrul III 2025, România a înregistrat 756.600 turişti nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective, care au cheltuit în total aproximativ 2,245 miliarde lei, dintre care 41,8% au venit în scop profesional şi de afaceri, reprezentând 52,7% din cheltuieli (1,183 miliarde lei). Cazarea a fost principala cheltuială pentru aceşti turişti (50,3%), majoritatea alegând opţiunea cu mic dejun inclus (92,7%), în timp ce restaurantele şi barurile au generat 17,1% din cheltuieli, iar cumpărăturile 12,8%, cu o pondere importantă pentru alimente, băuturi, cadouri şi suveniruri. Pentru transport, închirierea autoturismelor a reprezentat 66,6%, iar recreerea în parcuri de distracţii, târguri sau cazinouri a acoperit aproape 30% din cheltuieli. În schimb, majoritatea turiştilor (58,2%) au vizitat România în scopuri particulare, în special pentru vacanţe (67% dintre aceştia), cheltuind 1,061 miliarde lei, cu o pondere a cheltuielilor pentru cazare de 43,6% şi o preferinţă pentru mic dejun inclus (82,7%). De asemenea, cumpărăturile şi consumul în restaurante au avut o pondere importantă, la fel ca recreerea şi transportul cu autoturisme închiriate. În ceea ce priveşte organizarea sejururilor, aproape jumătate (47,1%) şi-au organizat singuri călătoria, iar avionul a rămas principalul mijloc de transport (76,3%), urmat de autoturisme proprii şi autocar. La nivelul cazărilor private (apartamente, camere închiriate), 76.000 turişti nerezidenţi au cheltuit 74,8 milioane lei, majoritatea în scop particular şi vacanţe. Cheltuielile principale au fost în restaurante şi baruri (30,4%), cazare (30,1%) şi transport (17,8%). Pentru aceşti turişti, 53,8% şi-au organizat pe cont propriu călătoria, preferând autoturismul propriu (45,4%) şi avionul (41,6%). Astfel, România se afirmă ca o destinaţie importantă pentru turiştii străini veniţi atât în interes de afaceri, cât şi în scopuri de recreere, generând cheltuieli semnificative în economie, în special prin servicii de cazare şi alimentaţie, dar şi prin turismul cultural şi de agrement. Acest raport oferă o imagine clară a comportamentului de consum şi a preferinţelor turiştilor nerezidenţi, evidenţiind potenţialul sectorului turistic românesc în trimestrul III 2025.

Castelul Balcic a primit 200.000 de vizitatori în 2025, din Bulgaria și străinătate. Care sunt planurile pentru 2026

Castelul Balcic a atras în 2025 peste 200.000 de vizitatori din Bulgaria și străinătate, iar pentru 2026 sunt planificate trei proiecte majore menite să păstreze și să valorifice patrimoniul cultural al acestei emblematici construcții istorice. Primul proiect constă în donarea și dezvelirea oficială a unei sculpturi de bronz create de Balcica Moșescu, fiica ultimului primar român al orașului, Octavian Moșescu, împreună cu sculptorița bulgară Penka Dobreva, consolidând astfel legăturile istorice și culturale dintre România și Bulgaria. Al doilea proiect, intitulat „Firele Timpului” și finanțat de Fondul Național pentru Cultură, vizează restaurarea atelierului de croitorie vechi de peste un secol, valorizând o mașină de cusut istorică, iar al treilea inițiativă propune crearea unei expoziții tematice a unei camere de nuntă din anii 1930-1940, ilustrată prin mobilier, îmbrăcăminte și obiecte personale donate, fiecare prezentat prin povești filmate. Totodată, Castelul a lansat programul cultural „Tradiţii Bulgaria”, parte a inițiativei „Balcik: O scenă a culturilor lumii”, care include spectacole, expoziții de sculptură în lemn, recitaluri de muzică populară, cine tradiționale și demonstrații culinare cu obiceiuri de Crăciun, susținând incluziunea și participarea activă a comunității locale, inclusiv persoane cu dizabilități. Pentru a îmbunătăți experiența vizitatorilor, în 2026 se va implementa un bilet unic de acces pentru Castel și Grădina Botanică a Universității din Balcik, urmând ca cele două instituții să introducă un sistem unificat de vânzare a biletelor prin automate și platforme online, susținut de Ministerul Culturii și Universitatea din Sofia. Aceste măsuri vor facilita accesul, vor moderniza managementul și vor menține tarifele competitive pentru toate categoriile de vizitatori, consolidând astfel poziția Castelului Balcic ca un important punct cultural și turistic în regiune.

Cât costă cazarea și Revelionul la cel mai scump hotel din București

Cazarea la cel mai scump hotel din București, Corinthia Grand Hotel du Boulevard, pentru noaptea de 31 decembrie costă de la 800 de euro pentru o suită superioară fără mic dejun, preț care crește până la 2.700 de euro pentru o signature suite cu mic dejun inclus, conform unei căutări realizate pe 19 decembrie. Hotelul, relansat în martie 2023 după o renovare amplă a clădirii istorice inaugurate în 1867, a găzduit de-a lungul timpului personalități precum împăratul Franz Josef, poeții Tudor Arghezi și Octavian Goga, dar și sculptorul Constantin Brâncuși. Petrecerea de Revelion organizată la restaurantul SASS din incinta hotelului costă 1.900 lei de persoană, iar evenimentul include un meniu special. Proprietatea este deținută de Niro Investment, compania familiei Nicolae Dumitru, și este afiliată grupului hotelier maltez Corinthia din 2017. Cu doar 30 de suite de lux, hotelul boutique atrage un segment high-end de clienți care caută fie o experiență exclusivistă în București pentru afaceri, fie pentru vacanță, iar prețurile pentru cazare variază între 550 și 2.500 de euro pe noapte, consolidând astfel poziția sa ca cea mai exclusivistă și scumpă unitate de cazare din România.