Știri naționale și internaționale

70% dintre americani se opun unei intrevenții militare în Venezuela – sondaj

Redacția•24 noiembrie 2025

Pe scurt

Potrivit unui sondaj recent, aproximativ 70% dintre americani se opun unei intervenții militare în Venezuela, reflectând o rezistență semnificativă față de implicarea armatei SUA în această țară sud-americană. Doar circa 13% dintre respondenți percep Venezuela drept o „amenințare majoră” pentru securitatea națională a Statelor Unite, în timp ce 76% consideră că președintele Donald Trump nu a clarificat suficient poziția sa privind o posibilă acțiune armată. În paralel, forțele americane activează intens în regiunea Caraibelor, unde, în ultimele săptămâni, au distrus aproximativ 20 de nave suspectate de trafic de droguri și au ucis circa 80 de persoane, iar intervenția este oficial justificată prin lupta împotriva cartelurilor de narcotraficanți. Recent, administrația Trump a declarat „Cartelul de los Soles” – o organizație despre care se spune că este condusă de președintele venezuelean Nicolas Maduro și presupus formată din foști ofițeri ai armatei Venezuelei – drept organizație teroristă străină, însă unii experți în securitate pun sub semnul întrebării chiar existența acestui cartel. În replică, Venezuela denunță prezența militară americană din regiune ca fiind o amenințare directă. Acest context complex subliniază tensiunile geopolitice actuale și dezbaterile interne din SUA privind politica externă față de Venezuela, evidențiind importanța unei analize atente și echilibrate a situației din America Latină.

Aproape 70% dintre americani se opun unei intervenții militare în Venezuela, relevă un sondaj

Un nou sondaj de opinie arată că majoritatea cetățenilor americani nu susțin o acțiune militară în Venezuela, doar circa 13% dintre respondenți percep țara sud-americană ca o „amenințare majoră” pentru securitatea Statelor Unite. În plus, 76% dintre cei chestionați consideră că președintele Donald Trump nu a transmis clar poziția sa privind o posibilă intervenție armată.

Contextul prezenței militare americane în Caraibe

În ultimele săptămâni, forțele militare americane s-au concentrat în zona Caraibelor, distrugând aproximativ 20 de nave suspectate de transport de droguri și ucigând în jur de 80 de persoane. Guvernul de la Washington justifică aceste operațiuni prin efortul de a combate cartelurile de narcotraficanți care operează în regiune și care reprezintă o amenințare pentru securitatea internă a SUA.

Recent, administrația Trump a făcut un pas important, clasificând Cartelul de los Soles – cunoscut și ca „Cartelul Sorilor” – drept o organizație teroristă străină. Departamentul de Stat american îl acuză pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, că ar conduce această rețea, care, conform unor declarații, este formată în mare parte din foști ofițeri ai armatei venezuelene.

Controverse și scepticism privind Cartelul de los Soles

În ciuda acestei poziții oficiale, unii experți în securitate exprimă îndoieli serioase cu privire la existența efectivă a acestui cartel, potrivit agenției DPA. Aceștia pun sub semnul întrebării narativul prezentat de SUA, sugerând că acuzațiile ar putea fi exagerate sau utilizate pentru a justifica prezența și intervențiile militare în regiune.

Reacția Venezuelei la prezența militară americană

Din partea venezueleană, prezența trupelor americane în proximitatea granițelor sale este percepută ca o amenințare directă. Guvernul de la Caracas vede în aceste manevre militare o politică agresivă și un afront la suveranitatea țării. Tensiunile între cele două state s-au accentuat, iar criza politică și economică din Venezuela continuă să aibă reverberații majore în relațiile internaționale.

Opinie publică și incertitudini privind o acțiune armată

Datele sondajului indică o reticență puternică a populației americane față de o nouă implicare militară, accentuată și de lipsa unei comunicări clare din partea administrației Trump. În contextul în care securitatea națională este un subiect sensibil, mulți cetățeni par să prefere soluții diplomatice și să vadă cu scepticism justificările oficiale pentru o intervenție în Venezuela.

Rămâne de văzut dacă guvernul american va modifica strategia și va răspunde așteptărilor populației, sau dacă va urma calea unui angajament militar mai direct în această regiune extrem de volatilă.

Sursa: https://www.economica.net/aproximativ-70-dintre-americani-se-opun-unei-intreventii-militare-in-venezuela-sondaj_891123.html

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleExtern

Articole similare

Ucraina primeşte încă două sisteme Patriot de la Germania

Ucraina primeşte încă două sisteme avansate de apărare antiaeriană Patriot din Germania, destinate protecţiei oraşelor şi infrastructurii critice, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării ucrainean. Această livrare face parte dintr-un memorandum recent de cooperare militară cu Germania, în baza căruia au fost semnate acorduri de peste 1,2 miliarde de euro, anunţate de ministrul ucrainean al Apărării, Denis Şmigal, pe 17 decembrie. Sisteme Patriot, cu o valoare estimată la circa un miliard de euro, sunt recunoscute pentru capacitatea lor de a intercepta ţinte aeriene rapide aflate la distanţe de până la 160 de kilometri, oferind astfel un nivel ridicat de protecţie împotriva ameninţărilor aeriene. Aceste echipamente, de fabricaţie americană, sunt dezvoltate şi asamblate de companiile RTX şi Lockheed Martin, iar includerea lor în arsenalul ucrainean consolidează semnificativ capacităţile defensive ale ţării în contextul actual al securităţii regionale. Astfel, sprijinul german continuă să joace un rol esenţial în întărirea rezilienţei Ucrainei, reflectând angajamentul solid al partenerilor săi în susţinerea suveranităţii şi securităţii naţionale.

Reţeta majorării TVA – Rusia creşte cota la 22% pentru a spori veniturile statului, în contextul războiului din Ucraina

Rusia a majorat cota TVA la 22% pentru a creşte veniturile statului, o măsură aprobată anul trecut şi menită să aducă în acest an aproximativ 1.187 miliarde de ruble (15 miliarde de dolari) la buget, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor occidentale care au generat inflaţie ridicată şi au impus cheltuieli semnificative pentru sectorul apărării şi securităţii, reprezentând 40% din bugetul guvernamental pe 2025. Deşi majorarea TVA a atras critici din partea mediului de afaceri şi consumatorilor afectaţi financiar, preşedintele Vladimir Putin a susţinut că această măsură este esenţială pentru echilibrarea bugetului naţional şi a promis o reducere a poverii fiscale pentru cetăţeni în viitor, solicitând totodată companiilor să-şi plătească taxele la timp pentru a preveni dezvoltarea economiei subterane. Ministerul de Finanţe a asigurat că angajamentele privind politica socială, sprijinul soldaţilor şi familiilor acestora vor fi respectate, iar cota redusă de TVA la 10% va fi menţinută pentru alimente, medicamente şi articole pentru copii, în ciuda anticipărilor consumatorilor că scumpirile vor afecta fiecare achiziţie. Astfel, măsura creşterii TVA reflectă o strategie guvernamentală de adaptare fiscală în condiţii dificile, prioritizând securitatea şi stabilitatea financiară a statului în perioada actuală.

Mesajul de la Papa Leon pentru omenire, de Anul Nou (VIDEO)

Papa Leon al XIV-lea a transmis un mesaj profund și plin de speranță cu ocazia Anului Nou 2026, marcând pentru prima dată această sărbătoare în calitate de papă, după alegerea sa din mai anul precedent. În cadrul celebrării tradiționale a Liturghiei în solemnitatea Mariei, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, la Bazilica Sfântul Petru din Vatican, pontiful american a invocat iubirea necondiționată a lui Dumnezeu, ilustrată prin imaginea copilului nou-născut și neajutorat, subliniind astfel puterea iertării ca un început de viață nouă pentru fiecare om. În fața a circa 5.000 de credincioși, Papa a îndemnat la apropierea de credință pentru a promova o pace „dezarmată și dezarmantă”, în mod special pentru cei mai vulnerabili, făcând un apel ca acest deziderat să devină angajamentul creștin pentru anul ce vine, în contextul încheierii Jubileului marcat de Papa Francisc. Mesajul său a coincis cu cea de-a 59-a Zi Mondială a Păcii, prilej cu care, în decembrie 2025, el a publicat un text în care avertizează cu privire la creșterea alarmantă a cheltuielilor militare globale cu 9,4% în 2024, o realitate care contrazice speranța și indică o criză a păcii în lume. Papa Leon al XIV-lea a denunțat normalizarea războaielor ca mijloc de a obține pacea și lipsa unor soluții constructive și reale, evidențiind drama destabilizării globale și justificările politice folosite de guverne pentru reînarmare în numele pericolului „celorlalți”. Astfel, mesajul său puternic rămâne un apel urgent pentru pace autentică, iertare și unitate, sugerând că anul 2026 trebuie să fie dedicat reconstruirii speranței și înţelegerii la nivel mondial, conform celor mai înalte valori creștine și umane.